Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici muzică  Sageata  Festivalul George Enescu 2003

Maeştrii nuanţelor mari


Oltea Şerban-Pârâu

Actualitatea Muzicală, septembrie 2003
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Orchestra Filarmonicii din Moscova dirijată de Yuri Simonov este un ansamblu căruia îi vin bine nuanţele mari, frazele pasionale ale corzilor, semnalele percutante ale alămurilor şi care, în general, pune asupra tuturor lucrărilor pe care le cântă o amprentă "ceaikovskiană", ceea ce publicului românesc nu-i displace.

Aşa se face că versiunea la Suita a II-a pentru orchestră de Enescu pe care ne-au propus-o a demonstrat încă o dată că muzica enesciană poate fi decriptată foarte divers şi cheia intens romantică pe care o încearcă Orchestra Filarmonicii din Moscova sub bagheta lui Yuri Simonov i se poate potrivi atunci când discursul este susţinut convingător. De altfel şi amplificarea mai bogată pentru care au optat muzicienii ruşi vine în sprijinul aceleiaşi idei.


(Viktor Tretiakov)


Sunetul foarte vibrat şi intensitatea emoţională s-au prelungit în Dublul concert pentru vioară, violoncel şi orchestră de Brahms, cu Viktor Tretiakov şi Misha Maiski ca solişti, doi muzicieni de orientare diferită, dar cu o atitudine convergentă asupra muzicii lui Brahms. Profundul opus brahmsian a devenit un punct de plecare pentru etalarea calităţilor expresive şi tehnice ale celor doi solişti. Sincronizările de stare erau la fel de captivante ca şi momentele în care cei doi îşi urmăreau fiecare frazele cu o personalitate de netăgăduit. Misha Maiski rămâne "frumosul nebun" al violoncelului, care redefineşte muzica pe care o cântă prin prisma propriei personalităţi, iar Viktor Tretiakov are încă nobleţea şi căldura frazării cu care ne fermeca în turneele sale de la Bucureşti din anii ’80. Deşi par personalităţi cu totul diferite, cei doi solişti ai serii s-au întâlnit pe scenă într-o stare de graţie.


(Misha Maiski)


Simfonia a IV-a de Ceaikovski reprezintă teritoriul pe care Orchestra Filarmonicii din Moscova şi Yuri Simonov pot fi învinşi cu greu (deşi unele neglijenţe la suflători s-au mai auzit). Superbă acea unică parte de simfonie în pizzicatto, impresionante semnalele destinului la alămuri, cuceritoare prin romantismul lor vibrantele şi amplele volute melodice ale corzilor.

Orchestra Filarmonicii din Moscova este actualmente a doua orchestră din Moscova; se pare că s-a înfiinţat un alt ansamblu simfonic spre care au "migrat" cei mai valoroşi instrumentişti. Dar asta nu înseamnă că acea formidabilă şcoală rusă nu-şi mai face încă simţită prezenţa, un bis păstrând atmosfera ceaikovskiană oferind publicului răsplata meritată pentru unele dintre cele mai generoase aplauze din festival.



 Toate articolele despre Festivalul George Enescu 2003


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Oltea Şerban-Pârâu


Alte articole

 Filmul festivalului Enescu la TVR Cultural, Redacţia LiterNet
 Ca să ne amintim - Festivalul Enescu, Oltea Şerban-Pârâu
 Clasicismul bine temperat - un ecou, Virgil Oprina
 Galeria foto a Festivalului Enescu oferită de Eugen Oprina, Eugen Oprina
 157 procente de dispreţ, Irinel Anghel
 Toate articolele despre Festivalul George Enescu 2003


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer