Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Ştiri  Sageata  Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu 2008

Kabuki, prima dată în România - FITS 2008


Comunicat de presă

mai 2008
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Cea de-a XV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu - Energii 2008, va aduce publicului din România, în premieră, un eveniment de mare clasă: spectacolul Natsumatsuri Naniwa Kagami - Festivalul de vară: O oglindă a Osakăi cu participarea lui Nakamura Kanzaburo XVIII, unul dintre cei mai faimoşi actori de Kabuki din Japonia. Spectacolul, regizat de Kushida Kazuyoshi, are în distribuţie peste 75 de actori şi se va juca într-o hală industrială de aproximativ 1700 m2. Pe perioada festivalului vor avea loc patru reprezentaţii în zilele de 29, 30, 31 mai şi 1 iunie 2008, cu începere de la ora 22.00.

"Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu rămâne o platformă care permite diferitelor culturi de pe diferite continente să interacţioneze, să se exprime şi să fie cunoscute de public. Pentru ediţia jubiliară din acest an, am reuşit să aducem, în premieră în România, un spectacol de teatru tradiţional japonez. Este un spectacol pe care, cu siguranţă, cunoscătorii îl vor aprecia şi pe care îl recomand tuturor iubitorilor de teatru. Va fi o experienţă unică" a declarat Constantin Chiriac, directorul Teatrului Naţional "Radu Stanca" din Sibiu.

Kabuki-ul este foarte diferit de teatrul european, bazându-se foarte mult pe calităţile individuale ale actorului şi îndemânarea lui. Este un gen de teatru special, plin de simboluri pe care publicul le cunoaşte dinainte sau pe care le descoperă pe parcurs. În Kabuki, nici un gest nu este întâmplător şi fiecare obiect poate să transmită ceva spectatorului. De exemplu: există mai multe tipuri de pauze, folosite pentru a atrage atenţia asupra actorului în momentele dramatice. Imitarea sunetului făcut de paşii actorilor, când aceştia aleargă sau în momentele de luptă, este realizat prin lovirea unei scânduri poziţionate în partea dreaptă a scenei. În teatrul european, căderea cortinei sau stingerea luminilor marchează sfârşitul unei scene. În Kabuki, actorii rămân pe scenă, momentele de început sau sfârşit al unui act fiind semnalate prin lovirea unor beţe tradiţionale în urma căreia rezultă un sunet aparte, numit KI.

Montarea spectacolului a fost făcută într-un spaţiu de 1700 de m2, la hala Balanţa, singurul spaţiu care permitea construirea unei scene care să îndeplinească condiţiile impuse de acest gen de teatru. În Kabuki, conform tradiţiei, scena este prevăzută cu o prelungire numită "hanmichi", un fel de podium, care permite intrarea şi ieşirea dramatică a actorilor din spectacol. De asemenea, a fost necesară construirea unei scene rotative, ce permite schimbarea decorurilor de la o scenă la alta, într-un timp foarte scurt, sisteme care permit coborârea actorilor sub scenă sau să le asigure o intrare spectaculoasă prin suspendarea de tavanul halei. Costul acestei producţii impresionate este de două milioane de Euro, suportat de ambasada Japoniei la Bucureşti şi de investitori niponi din România.

Biletele la acest spectacol, dar şi la alte reprezentaţii din cadrul FITS 2008 pot fi achiziţionate de la Agenţia Teatrală din Sibiu din str. Nicolae Bălcescu nr. 17. Numărul de bilete pus în vânzare pentru cele patru reprezentaţii va fi de aproximativ 1200. Preţul unui bilet va fi de 20 lei, preţ unic la care nu este valabilă reducerea de care ar beneficia în mod normal elevii, studenţii, pensionarii şi militarii în termen.


Ce ar trebui să ştim despre Kabuki

Acest gen de teatru tradiţional japonez a luat naştere în anul 1603, când în provincia Kyoto a avut loc un spectacol de dans, pus în scenă de o trupă de femei. Fiind o noutate la acea vreme, reprezentaţia lor a fost considerată excentrică şi a fost denumită "kabuku", însemnând "să joci într-un mod neobişnuit". Dacă la început era vorba doar despre un dans scurt, practicat doar pentru negustorii din oraşele mari, cu timpul reprezentaţiile au devenit din ce în ce mai complexe, combinând elementele de muzică, dans şi teatru, transformându-se într-o formă de artă modernă. Datorită aprecierii de care s-a bucurat, semnificaţia cuvântului Kabuki s-a schimbat astăzi: Ka (cântec), Bu (dans) şi Ki (tehnică şi îndemânare).


Heisei Nakamuraza, a fost în Evul Mediu unul dintre cele mai mari şi prospere teatre, iar genul de Kabuki prezentat la Sibiu a devenit sinonim cu familia de actori Nakamura. Actorii de kabuki sunt persoane extrem de respectate în Japonia fiind considerate "bunuri naţionale". Această artă se transmite din tată în fiu. Astăzi, majoritatea actorilor încep pregătirea la vârsta de şase ani, repetând zilnic dansurile, mişcările specifice şi discursurile tipice acestui gen de teatru. În funcţie de familia din care fac parte, dar şi de talent, unii actori interpretează atât roluri de femeie cât şi de bărbat. Nakamura Kanzaburo XVIII, cu numele real Namino Noriaki, face parte din această categorie specială, denumită "onnagata".


Machiajul în Kabuki

Aplicarea machiajului înainte de fiecare reprezentaţie este considerată un ritual de pregătire psihologică a actorului. Machiajul este personalizat pentru fiecare rol. Potrivit tradiţiei, la finalul fiecărei reprezentaţii, actorul de Kabuki îşi imprimă machiajul pe o pânză de mătase, marcând încheierea spectacolului.

Există două tipuri de machiaj: unul standard, folosit pentru majoritatea personajelor şi "kumadori", machiajul exagerat, purtat de actorii care au cele mai dramatice roluri sau pentru interpretarea unor personaje supranaturale sau personaje negative. Ambele tipuri de machiaj au la bază o cremă densă făcută din făină de orez. Acest fond alb acoperă trăsăturile feţei, în special buzele şi sprâncenele, pentru a putea fi restilizate apoi cu ajutorul unor vopsele speciale. În Kabuki, liniile groase, colorate subliniază ochii, obrajii şi linia maxilarului, dând o expresivitate mai mare feţei.

Culorile folosite pentru pictarea feţei diferă în funcţie de actor şi de rolul pe care îl interpretează. În cazul bărbaţilor, ochii sunt conturaţi cu negru, iar din dreptul gurii coboară câteva dungi pronunţate. Gura femeilor este micşorată, cu o uşoră îngroşare a buzei de jos, în cultura japoneză, simbolizând idealul feminin de frumuseţe. Culoarea roşie este folosită cel mai des, pentru a simboliza indignare şi furie combinată cu cruzime sau pentru personaje pozitive cu personalităţi puternice. Rozul este folosit foarte rar, în general pentru personajele şarmante. Indigoul apare îndeosebi pe feţele personajelor negative şi a fantomelor. Maroul este folosit de personaje negative de rang nobil sau de zei.


Natsumatsuri Naniwa no Kagami / Summer Festival: A Mirror Of Osaka
(sinopsis)


Piesa s-a jucat pentru prima dată în anul 1745, fiind pusă în scenă de trupa Takemoto din Osaka. Subiectul are la bază un fapt real, un asasinat comis de un negustor de peşte, în anul 1744, în suburbia oraşului Osaka. Popularitatea subiectului a determinat transpunerea acestuia într-o piesă de kabuki încă din luna august a anului 1745 de către compania Miyakoman Dayū din Kyōto, ajungându-se ca în luna decembrie a aceluiaşi an să fie interpretată la concurenţă de trei trupe mari din Osaka.

Piesa se deschide cu scena unui han din oraşul Sakai. Isonojō, fiul lui Tamashima Hyōdayū se distrează cu iubita lui, Kotoura. Deşi Kotoura era iubita lui Isonojō, Otori Sagaemon încerca şi el să intre în graţiile acesteia. Atunci apare Okaji, soţia lui Danshichi Kurōbei, un negustor de peşte din Sakai. La rugămintea mamei lui Isonojō, ea încearcă să-l convingă pe acesta să se întoarcă acasă, însă el nu se îndură să o lase pe Kotoura. În acel moment apare un grup de trei oameni gălăgioşi, dintre care doi sunt borfaşi şi unul este Issun Tokubei, un om serios. La cuvintele lui Tokubei, care povesteşte despre greutăţile vieţii lui, Isonojō se hotărăşte brusc să se întoarcă acasă. Prezenţa acestora acolo fusese însă un aranjament al lui Okaji.

Scena a doua se petrece în faţa porţii altarului shintoist Sumiyoshi. Băgat la închisoare pentru că se certase cu un servitor al lui Otori Sagaemon, Danshichi Kurōbei, eroul piesei, este salvat de la execuţie de intervenţia lui Tamashima Hyōdayū, dar este alungat din oraşul Sakai. De lângă salonul unui bărbier apare Tsuribune no Sabu, care a venit să îl întâmpine pe Danshichi. După ce îi transmite acestuia veşti despre Isonojō, se îndreaptă către locul unde aştepta Isonojō, în timp ce Danshichi ia hainele pe care i le pregătise Sabu şi intră la bărbier ca să se aranjeze după perioada în care stătuse în închisoare.

Otori Sagaemon încearcă să o răpească pe Kotoura, care a venit să îl caute pe Isonojō, dar este salvată de către Danshichi, care o trimite la locul unde aştepta Isonojō şi apoi se îndreaptă şi el într-acolo. Danshichi este oprit de ajutoarele lui Sagaemon, cu care se ia la bătaie şi pe care îi alungă. Atunci apare Tokubei şi se luptă puternic cu Danshichi, dar sunt despărţiţi de Okaji, care vine acolo cu copilul ei, Ichimatsu. Danshichi află de la Okaji că Tokubei jurase să aibă grijă de Isonojō, împreună cu soţia lui, Otatsu. Danshichi îl ia de braţ pe Tokubei, fac un legământ de frăţie şi pornesc cu toţii spre Osaka.

Scena a treia se desfăşoară în casa lui Tsuribune no Sabu. Soţia acestuia, Otsugi pregăteşte bucatele de sărbătoare cu ocazia festivalului de vară de la altarul shintoist Takatsu. Alaiurile de dansatori fac multă gălăgie. De fapt, la rugămintea lui Danshichi, Isonojō şi Kotoura sunt găzduiţi pe ascuns în casa lui Sabu. În clipa în care, întors acasă, Sabu îi atrăgea atenţia soţiei lui, Otsugi, să aibă grijă ca cei doi să nu fie văzuţi de nimeni, soseşte în vizită la ei Otatsu, soţia lui Tokubei, care urma să se întoarcă la Tamashima şi vroia să îşi ia rămas bun. Otsugi se gândeşte ca Otatsu să îl ia cu ea şi pe Isonojō şi să-l ducă la Osaka. Întrucât Isonojō era într-un fel stăpânul lui Otatsu, aceasta acceptă să îl ducă la Osaka, însă Sabu nu este de acord, temându-se ca Isonojō să nu fie atras de frumuseţea tinerei Otatsu şi să apară probleme. Atunci, supărată din cauza neîncerederii cu care fusese tratată, Otatsu ia fierul încins pe care Otsugi prăjea peşte şi se răneşte la obraz, spunând că, nefiindu-încredinţat Isonojō, ea şi Tokubei nu-şi pot face datoria faţă de stăpânul lor. Sabu hotărăşte până la urmă să îl dea pe Isonojō în grija lui Otatsu.

Apar cei doi borfaşi care îl urmau pe Sagaemon, încearcă să o fure pe Kotoura şi îl iau la bătaie pe Sabu, dar acesta îi învinge şi ei fug spunând că o să-l părăsească pe Sagaemon. În timp ce Otsugi asistă la această scenă, Otatsu pleacă împreună cu Isonojō.

Pe când Otsugi era liniştită că lăsase totul pe seama lui Otatsu, apare Mikawaya Giheiji, socrul lui Danshichi cu palanchin. El îi arată o scrisoare lui Otsugi şi îi spune că a fost rugat de către Danshichi să o ia pe Kotoura, pe care o urcă în palanchin şi pleacă. Se întoarce Sabu, care îl învinsese pe Sagaemon, împreună cu Danshichi şi Tokubei. Danshichi se bucură când află că Isonojō i-a fost încredinţat lui Otatsu, dar se schimbă la faţă când aude că Giheiji a luat-o pe Kotoura. Îşi dă seama că acesta minţise şi se duce după el.

Undeva la marginea oraşului, Danshichi îl roagă pe Giheiji să-i dea palanchinul, însă Giheiji îl ocărăşte în tot felul întrucât nu fusese de acord ca Danshichi să se căsătorească cu Okaji. Danshichi adună nişte pietre, le înfăşoară într-un prosop şi le dă lui Giheiji spunând că sunt 30 de ryō, adunaţi de prietenii lui cât timp el a fost la închisoare. Avid, Giheiji este de acord să-i dea palanchinul înapoi. Când descoperă că a fost dus de nas, Giheiji îşi revarsă furia asupra lui Danshichi, îl calcă în picioare şi-i face o rană între sprâncene. În faţa socrului care îi era ca şi un părinte, Danshichi suporta fără să crâcnească, însă din încăierare, îl omoară pe Giheiji şi fuge ascunzându-se în mulţimea adunată la festival.

Acţiunea se mută în casa lui Kurobei. Din seara festivalului, acesta nu mai ieşise din casă. Tokubei vine să îşi ia la revedere, urmând să plece la Tamashima şi îi propune lui Danshichi să plece împreună, dar acesta nu vrea să audă. Atunci, Tokubei îi arată sandaua care căzuse în locul în care fusese omorât Giheiji. Bănuind că Danshichi l-a omorât pe Giheiji, îi propune acestuia să fugă la Osaka, dar Danshichi intră în altă cameră, fără să asculte.

Descoperind o ruptură în haina lui Tokubei, Okaji începe să o coasă. Pe când Tokubei încerca să o convingă, sunt surprinşi de Danshichi, care rupe legământul cu Tokubei şi se iau la bătaie, dar apare Sabu care îi desparte. Danshichi îi scrie o scrisoare de despărţire lui Okaji şi intră iar în cameră, în timp ce Sabu o ia pe Okaji, frântă de plâns, şi pe Ichimatsu şi ies din casă. De fapt, înţelegând că Danshichi îl omorâse pe Giheiji, Sabu încercă să-i salveze de la pedeapsa cu moartea care s-ar fi răsfrânt şi asupra lor. După plecarea lor, oficialii vin să-l aresteze pe Danshichi. Tokubei, care ştia că Danshichi nu mai are nici o scăpare, le cere să-l ridice.

Danshichi, fugit pe acoperiş este înconjurat de cei care vroiau să-l prindă. Apare Tokubei, care prefăcându-se că îl ţine pe Daishichi, îi pune acestuia o salbă de bani la gât. Aceştia erau banii pe care îi pregătise ca să îl facă pe Danshichi să fugă la Tamashima. Amândoi aşteaptă ca atmosfera să se liniştească şi se năpustesc asupra celor care vroiau să-l prindă pe Daishichi.



 Toate articolele despre Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu 2008


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Comunicat de presă


Alte articole

 Cum îţi schimbă un spectacol rolul, Delia Marinescu
 Teatrul fluid: Salt - FITS 2008, Oltiţa Cîntec
 Dramele unei lumi derutate - FITS 2008, Magdalena Boiangiu
 Energiile spectacolului - FITS 2008, Doina Papp
 Superlativele FITS 2008, Oana Stoica
 Toate articolele despre Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu 2008


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer