Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici diverse

Bun de citit, bun de consumat


Iulia Popovici

Observator Cultural, martie 2009
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Şobolan norvegian, Firmin se naşte în subsolul-depozit al unei librării/anticariat, refugiu pentru mama-şobolan, care-şi improvizează un culcuş cu paginile rupte din Finnegan's Wake al lui Joyce. Fiul îşi va petrece viaţa (relatată la persoana întîi de eroul lipsit de darul vorbirii, dar molipsit de vocaţia cuvîntului scris) între cărţi, citind - şi ipostaziindu-se în fiinţă a lumii lor - Cervantes, pe "tatăl" Joyce, Charles Dickens şi Henry Miller, încercaţi întîi culinar, după deviza "dacă e bun de mîncat, e bun de citit".

Cartea americanului Sam Savage, multipremiată în 2006 şi publicată acum şi în româneşte, e un omagiu adus vieţii ca ficţiune, clădită pe fundalul marilor opere ale literaturii canonice. Plasat în Bostonul anilor '60, Firmin inventariază, în aceeaşi măsură, ultimele zile ale unui cartier, Scollay Square, zonă pitorească, populată de anticari şi lume boemă, cu cinematografe şi locante rău-famate, căreia Savage îi aduce un omagiu similar celui făcut de Ry Cooder cartierului Chavez Ravine din Los Angeles. Un roman nostalgic despre o epocă dispărută pentru totdeauna, bîntuită de stafia venerată a lui Ginger Rogers (alt simbol al romantismului american), pe cînd din Literatura cu majusculă încă ne puteam hrăni o viaţă-ntreagă, iar vestigiile trecutului puteau coexista cu prezentul fără a-l ameninţa vital şi economic.

Firmin e un personaj între Cocoşatul din Notre Dame de Paris şi fantoma de la Operă, altoit pe modelul fabulelor sau al alegoriilor animaliere. Nu întîmplător e vorba despre un membru al familiei rozătoarelor - există cel puţin o referinţă directă la decăderea din drepturile umane a anumitor grupuri etnice ori sociale (de preferinţă, evreii) prin asimilarea lor cu nişte "şobolani". Firmin e un outcast, un marginalizat printre ai săi ca şi printre oameni, iar tentativele de a comunica şi de a se împrieteni cu aceştia sînt comic-emoţionante (nu şi greu de prevăzut: logica acestor scene e una de desen animat - a se vedea, de pildă, Ratatouille).

Ceea ce nu înseamnă că întîlnirea între regnuri e imposibilă: după experienţa ratată a prieteniei cu proprietarul librăriei (soldată cu revelaţia efectelor primare ale otrăvii de şoareci), Firmin îşi va petrece o parte din scurta viaţă alături de Jerry, un scriitor original de romane apocaliptice, stîngist şi asumîndu-şi, la rîndu-i, marginalizarea.

Despre ce vorbeşte şi cui, totuşi, acest text, emoţionant prin forţa apelului la memoria lecturii, cea a detaliului descriptiv (operaţiune de arheologie mentală ce scoate la iveală harta subiectivă a Bostonului şaizecist) şi a efectului de alienare (comportamentul uman văzut prin ochii cuiva care nu poate apela la propria experienţă şi inteligenţă emoţională pentru decodarea lui)?

Firmin e aproape un scenariu de benzi desenate (pentru care schiţele ce însoţesc toate ediţiile cărţii sînt un fel de "plan iniţial") care n-ar putea niciodată deveni aşa ceva. Poate părea paradoxal, dar nu e. Dincolo de tehnica atît de frecventată a alegoriei ("iară prin ţigani se înţeleg şi alţii", nu-i aşa?), care face, ea însăşi, parte din complexa reţea de referinţe literare aduse în pagină de Savage, romanul lui e unul pentru adulţi, scris ca să rămînă între două coperte, o pledoarie pentru eternitatea Bibliotecii şi imperativul memoriei. În vocea prea puţin "serioasă" a unui animal omeneşte dispreţuit se ascunde tristeţea prăbuşirii canoanelor în acelaşi ritm cu cea a vechilor clădiri, făcînd loc blocurilor dezvoltate durabil şi tirajelor de buzunar cu destinaţia finală: tomberon. Ginger Rogers nu e imaginea perfecţiunii feminine, ci a uşurinţei (nu uşurătăţii) de a fi într-un univers ghidat de cărţi pe ritmul vaporos al muzicii (ca) de film. Ca şi Ry Cooder în Chavez Ravine, Sam Savage reconstituie, ficţional şi, la prima vedere, cu mare lejeritate, alternativa la "modul nostru de viaţă" (deviza motivaţională a intervenţionismului şi "eficienţei" sociale): libertatea ficţiunii, a imaginaţiei şi a lui "a fi altfel". A fi şobolan şi cititor printre oameni care ard cărţile.





0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Iulia Popovici


Alte articole

 America noastră - America fără etaje, Iulia Blaga
 Cum m-am lăsat Foerit, Cristian Lupşa
 Sarcastic, acid, uneori maliţios... - Eugen Istodor, Dicţionarul ideilor fixe. După 20 de ani, Matei Martin
 Radu Paraschivescu ne invită la Balul fantomelor, Matei Martin
 Lisabona lui Antunes, Matei Martin
 Alte articole


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la cronici@liternet.ro. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE

Spacer Spacer