The Twilight Saga: New Moon este un film golit de orice element vital. Singurul motiv pentru care filmul merită văzut e apariţia lui Taylor Lautner la bustul gol.
Vampirii sunt vechii şi noii eroi romantici la care domnişoarele trag ca moliile la lampă, pentru că vor să fie consumate de extazul combinaţiei eros-thanatos şi îşi doresc pe cineva care să le iubească atât de mult, încât să le transforme în ceva supraomenesc, în ceva "diferit".
De o vreme, cultura pop n-a reuşit să ne livreze ceva mai valabil pe filiera "obiect de dorinţă damnat".
Fascinaţia cărţilor Twilight se bazează pe câteva ingrediente deja clasice: erou tenebros, pasiune bolnavă şi sexualitate reprimată. Sună a roman pudibond din vremurile în care sexul însemna pericol sau chiar moarte (sifilis, naştere riscantă, dezonoarea veşnică) - dar să nu uităm că, şi mai recent, această plăcută (dar riscantă) activitate fizică a lansat în lumea "civilizată" demonul SIDA.
Industria XXX insistă acum că prezervativele şi revoluţia sexuală au inventat sexul fără consecinţe. Dar oare există aşa ceva? Twilight şi alte producţii de gen exploatează, fără prea mare subtilitate, această frică atavică, făcând-o şi mai seducătoare: penetrarea e aici de fapt o transformare spre nemurire, ce vine la pachet cu ochii încercănaţi şi cu intoleranţa la soare.
Dar saga pentru adolescenţi mai vorbeşte şi despre rezistenţa în faţa conformismului şi condiţia de outsider.
Ochi lăcrimoşi şi busturi goale
Prima ecranizare avea toate aceste elemente, chiar dacă împachetate într-un ambalaj extrem de subţire şi lucios. Cea de-a doua e o manipulare comercială grosolană. Bella continuă să-l iubească pe vampirul "bun" Edward (Robert Pattinson, un Heathcliff de mâna a şaişpea, cel mai imberb fenomen de box-office actual; cu privirea lui când confuză, când constipată, e greu să-l crezi în rolul de mort-viu fatal).
Dar el nu vrea s-o distrugă (a se citi a face sex cu ea). Aşa că, după multe grimase şi ochi lăcrimoşi, îşi informează iubita că pleacă şi că nu se va mai întoarce niciodată. O veste bună pentru noi, rea pentru Bella, care plânge-n pernă până când apare un nou băiat excitant.
Cum fata e magnet pentru freakşii noctambuli, acesta se dovedeşte a fi un vârcolac căruia nu-i plac cutumele omeneşti şi nu pierde prea mult timp îmbrăcat: îşi dă jos tricoul şi rămâne aşa cam până la final. El şi gaşca lui preferă, în loc de un biliard, să alerge dezbrăcaţi prin pădure...
Din nefericire, nu are loc nicio orgie. Şi aici ajung la singurul motiv pentru care acest film e de văzut: bustul lui Jacob Black (debutantul Taylor Lautner). Edward, băiatul sensibil şi smiorcăitor, cu faţa lui păstoasă şi fizicul efeb, nu are nicio şansă în faţa prospăturii de anul acesta - Jacob e vibrant, păcătos de musculos şi vampirizează filmul...
E singurul lucru vital, sanguin, în pelicula asta anemică. Dar Bella nu e în stare să vadă evidenţa şi are dileme sfâşietoare de la un capăt la altul. Tot ce se întâmplă între timp e la fel de plicticos şi de stupid ca şi ea.