Filmul The Last Station, care are în prim-plan figura istorică a scriitorului rus, lansat deja în SUA, Italia, Canada, Germania şi Austria, urmează să intre în cinematografele din Marea Britanie (19 februarie 2010), Olanda (25 februarie 2010) şi Elveţia (1 aprilie 2010). Pelicula, regizată de Michael Hoffman, are două nominalizări la premiile Oscar din 2010, pentru Cea mai bună actriţă (Helen Mirren) şi pentru Cel mai bun actor într-un rol secundar (Christopher Plummer). The Last Station, scris şi regizat de Michael Hoffman, având ca sursă de inspiraţie romanul cu acelaşi titlu de Jay Parini, din 1990, înfăţişează o altă faţă a lui Lev Tolstoi, surprins în ultima parte a vieţii sale.
După 50 de ani petrecuţi alături de autorul capodoperelor Război şi pace şi Anna Karenina, contesa Sofia (Helen Mirren) află cu stupoare că soţul ei renunţă la titlurile nobiliare, la proprietăţi şi chiar la familie în favoarea sărăciei. Când Sofia descoperă că Tolstoi are încredere în discipolul său Vladimir Chertkov (Paul Giamatti), pe care nu îl are la suflet, e convinsă că Lev pregăteşte pe ascuns un alt testament, lăsându-şi drepturile de autor asupra operelor sale poporului rus. Aceasta a fost picătura care a umplut paharul. Contesa ia hotărârea să-l câştige de partea ei pe Tolstoi folosindu-şi toate farmecele feminine.
The Last Station este un film complex şi amuzant. Este o poveste emoţională despre dificultatea de a trăi marea iubire, dar şi despre imposibilitatea de a trăi fără ea. Într-un interviu acordat recent cotidianului britanic The Independent, Christopher Plummer a declarat: "Am primit o scrisoare foarte frumoasă de la regizorul Michael Hoffman. Mulţi regizori nici nu se deranjează să sune, îl caută pe agentul tău. În acest caz a fost o scrisoare de curtoazie, cum se făcea pe vremuri. Chiar dacă nu mi-ar fi plăcut proiectul, tot aş fi acceptat să joc în film datorită acestei scrisori, care a fost fermecătoare. Apoi am citit scenariul şi mi-a plăcut. Michael Hoffman a concentrat foarte inteligent totul pe povestea de dragoste, pe momentele din ultima parte a vieţii lui Tolstoi, cu întoarceri în trecut". Actorul a mai spus că i-a plăcut această provocare, deoarece este obişnuit cu interpretarea figurilor istorice în film şi în teatru. "Îmi place să cercetez. Am observat că, dacă sunt machiat suficient, semăn cu Tolstoi şi nu trebuie să-mi fac griji pentru cum o să-l joc pe acest geniu al literaturii, deoarece machiajul face aproape totul, în cea mai mare parte", a completat Christopher Plummer.
De la bogăţie la sărăcie
Considerat unul dintre cei mai importanţi romancieri ai lumii, contele Lev Nicolaevici Tolstoi (1828-1910) a fost şi eseist, dramaturg şi reformator în domeniul educaţiei. Toate aceste calităţi l-au consacrat drept unul dintre cei mai cunoscuţi membri ai acestei vechi şi aristocratice familii ruseşti. Către sfârşitul vieţii a devenit un fervent comentator al învăţăturilor christice. A dus o copilărie şi o adolescenţă liniştite, în contrast cu tinereţea aventuroasă.
Până în 1837, Tolstoi şi familia lui au trăit pe moşia Iasnaia Poliana (în traducere: Poiană luminoasă), la aproximativ 190 de kilometri la vest de Moscova. Apoi s-au mutat în capitala Rusiei pentru ca cei patru copii ai familiei Tolstoi, Lev, Nikolai, Dimitri şi Serghei, să-şi poată continua studiile în instituţiile de învăţământ superior. În tinereţe, Tolstoi s-a bucurat de toate plăcerile pe care i le-a oferit mediul aristocratic. Şi-a neglijat studiile, abandonând pe rând Facultatea de Limbi Străine, apoi Dreptul.
După anul 1847 s-a retras pe moşia Iasnaia Poliana, ce i-a revenit după moartea părinţilor, unde a încercat să se întoarcă spre studiul ştiinţei şi artei. Dorinţa lui era să înfăptuiască ceva măreţ şi să fie de folos societăţii. S-a înrolat în armata rusă în anul 1851. Tot în această perioadă şi-a început activitatea de scriitor. Primul său roman a fost Copilăria, fiindu-i recunoscut încă de la început talentul literar. În 1856, Tolstoi s-a dedicat în totalitate creaţiei literare. La bătrâneţe, scriitorul, care a avut 13 copii, a ales să ducă o viaţă pauperă, deoarece suferea că poporul rus trăia în mizerie, iar el în bunăstare la moşia sa. A murit la 82 de ani.