Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici diverse

Solomon Marcus - o singularitate nerezolvabilă


Observator Cultural, martie 2010
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
În toamna lui 1980, îmi începeam, temător, studiile de matematică. Singurul profesor din anul I care a intrat în Amfiteatru precedat de faima sa a fost Solomon Marcus. Tot pe-atunci am început să-i citesc regulat tabletele pe care le publica în Viaţa studenţească. Cursul lui a fost unul exemplar pentru un tip de matematică - mult mai tîrziu am înţeles asta - care deja nu se mai practica. Una făcută din pură plăcere, agale, o matematică perfect conştientă de dezvoltarea ei istorică şi de legăturile pe care le-a stabilit, în timp, cu alte domenii, expusă limpede, organic, într-o limbă cultă, aleasă. Mai tîrziu, i-am citit şi cîteva dintre multele articole de analiză reală pe care le scrisese cu ani în urmă - cînd l-am cunoscut eu, profesorul Marcus nu mai făcea, de fapt, cercetare activă în analiză, dar, n-am înţeles niciodată cum, reuşea să fie la curent cu tot ce se lucra, era informat, putea da sfaturi şi îndrumări pertinente. Ei, multe dintre articolele lui de analiză reală erau, sînt încă nişte mici bijuterii.

Scurte, bine scrise, clare, punînd şi rezolvînd o problemă bine circumscrisă, cu demonstraţii ingenioase. Acoperă articolele acestea, publicate în reviste de toate felurile, o arie largă de preocupări, se vede că sînt rodul curiozităţii, al neastîmpărului minţii, şi nu iscate de modă. Un tip de matematică - şi de matematician - care nu-şi mai găseşte locul în lumea de azi, cînd ni se cere să avem programe de cercetare pe ani de zile înainte, să publicăm ritmic şi să vizăm reviste cu anume factor de impact, în care numai cercetări "mainstream" pot apărea. Încă o dovadă că profesorul Marcus e o singularitate. Sau o dovadă că lucrurile nu merg în direcţia cea mai bună?

Prin tot ce a făcut şi face, prin tot ce a scris şi scrie, profesorul Marcus e un scandal, o palmă dată tuturor celor care cred că, de la o anumită vîrstă, omul trebuie să fie morocănos şi ciufut, indiferent la toate şi preocupat numai de bolile lui. O palmă dată celor care văd cultura umanistă drept un obstacol în calea specializării ştiinţifice şi cultura, în general, drept ceva inutil şi chiar dăunător. O palmă dată tuturor inginerilor care nu ştiu unde se pune o cratimă şi tuturor matematicienilor care n-au mai citit o carte din liceu. Dar e şi un bobîrnac (tăricel) dat en passant literaţilor care n-au habar nici de cele mai elementare noţiuni de ştiinţă. Nu în ultimul rînd, profesorul Marcus îi aruncă într-o cumplită aporie pe mulţi colegi ai lui, ai mei, informaticieni. Profesorul Marcus se consideră matematician, şi aşa îl priveşte mai toată lumea deşi de multă vreme s-a ocupat mai ales de informatică teoretică şi a condus doctorate în acest domeniu. Cum ies, oare, din impas colegii informaticieni care nu se definesc ca matematicieni, ba, mai mult, se străduiesc să elimine cît mai mult matematica din planurile de învăţămînt ale secţiilor şi facultăţilor de Informatică? E un paradox pe care sper că profesorul îl va dezlega într-o viitoare intervenţie.

La mulţi ani, domnule Profesor!




1 comentariu

  • DA!
    Weinberg Pax Dorin, 09.07.2010, 11:23

    Am avut onoarea si in acelasi timp placerea sa-l cunosc personal pe cel ale carui carti (in special "Analiza matematica" elaborata impreuna cu regretatul M. Nicolescu si care cu greu cred ca poate fi depasita in complexitatea ei in curand de vreo alta carte din acest domeniu in care anual apar o sumedenie) mi-au marcat studentia si apoi activitatea in perioada urmatoare prin modul aparte si specific dumnealui de a privi matematica si latura ei interdisiplinara ("Gandirea algoritmica", "Poetica matematica", "Lingvistica matematica" s.a.), in anul 2007 la o conferinta internationala organizata de IMAR la Alba Iulia.
    Dupa un mai vechi obicei am fost insarcinat (fiind cel mai tanar membru al Catedrei de Matematica-Informatica a Universitatii din Alba Iulia) de catre dl Acad. Marius Iosifescu sa-i fiu insotitor domnului Acad. Solomon Marcus pe perioada sederii dumnealui la Alba Iulia. Acest lucru a facut acele zile de neuitat. Au fost patru zile petrecute in compania unui adevarat titan al matematicii (si de ce nu chiar al invatamantului romanesc), patru zile in care eram ca o sugativa care absorbea fie care vorba a Profesorului. Nu poti sa nu fi impresionat de modul de a prezeta diferite probleme din viata cotidiana trecute printr-o gandire matematica cu influente filologice in expunere (domnia sa fiind si absolvent al facultatii de filologie).
    Experienta s-a repetat in 2009, insa doar pentru doua zile, cand dl Profesor a prezentat in stilul caracteristic lucrarea interdiscilplinara "Correctness and meaning in Mathematics and in Computer Science".
    Repet cuvintele de la inceput: a fost o onare pentru mine sa fiu in prajma unui asemenea OM pentru cateva zile si pe aceata cale ii multumesc inca o data pt ideile si gandurile impartasite.
    Felicitari domnule Profesor Ornea pentru articol, stiut fiind faptul ca este un lucru temerar sa scri despre un astfel de mare creator, dotat cu un atat de mare har, cu o opera atat de covarsitoare si cu o viata inchinata stiintei.

Resurse

 Alte articole de Liviu Ornea


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer