Dance with me - The Losers

Eeee! Scenaristul de aici este Peter Berg, cel care are un spectru atât de larg de manifestare artistică - actor bun, regizor, producător, scenarist abil. Ştim că îi ies filmele de acţiune,aşa că şi acesta are un chelcheşoz al lui.

Regizorul de culoare Sylvain White, un cineast destul de la începutul carierei, se lansează cu curaj în acest proiect cu dese efecte pirotehnice, iar rezultatul e plin de ritm şi energie. Fanii filmelor de acţiune cu bărbaţi neînfricaţi şi cool sau cei ai jocurilor video sau chiar cei ai benzilor desenate după care s-a realizat filmul de faţă nu vor fi dezamăgiţi. Un film dur, bărbătesc, violent, plus o eroină de acţiune care ţine piept (şi în poveste şi ca prezenţă actoricească) echipei de cinci imbatabili. Regizorul reuşeşte să adune în imagini în mişcare spiritul benzilor desenate păstrând cu fler în genericul de început şi de final stilul desenat.

Filmul e dinamic, cu montaj nervos, cameră mobilă, are efecte, răsturnări de situaţie, trădări mai mult sau mai puţin bine aduse din condei, are cascade, împuşcături în ralenti, ploaie de cioburi de geam şi oglinzi, are distribuţie bună, are umor şi cinism. Fiecare scenă, statică şi plastică în sine, livrează poze super de promovare. Ce nu are este un scenariu coerent, dar, sincer, asta nu mai contează la un moment dat, odată intrat în convenţie. Gadgeturile tehnologice (găselniţa cu dematerializatorul sonic!) aduc exact picul acela de neverosimil din filmele cu Bond, tocmai de aceea amuzant de privit.

Jeffrey Dean Morgan, foarte vizibil de la Watchmen încoace, cu statura lui masivă şi chipul frumos, aici neras, cu o barbă de câteva zile bine de tot înspicată care îi şade bine este colonelul Clay, şeful grupului. E bun, dar nu memorabil. Zoe Saldana (o ştiţi după voce, desenată albastru în Avatar), mereu surprinzătoare pentru o fiinţă atât de mititică, are aici un rol dificil. Scenele de luptă, cu ea în chiloţi şi cu pistoale, sunt la fel de energice şi reuşite ca cele de luptă din dormitorul unde tequilla arde sălbatic pe pereţi ca într-un videoclip. Însă cel cu care rămâi pe retină este Cougar, personaj jucat de actorul spaniol Oscar Jaenada. O prezenţă puternică, de neuitat, cu pălăria lui de cowboy, cea mai electrizantă şi macho din film. Rodat în seriale TV, îşi începe cariera americană (poate l-aţi depistat în Che: Part Two).

Şi acum să vă spun de ce merită să vedeţi acest film. Unu - pentru că există aici o cascadorie care va lua premiu probabil la Gala Taurus World Stunt. Răul e pedepsit ca în Die Hard 2 şi Ronin. Colonelul Clay e rănit şi stă în mijlocul drumului ca un justiţiar în strada mare dintr-un western clasic. E la mijlocul distanţei între doi duşmani. Unul vine cu o motocicletă spre el dintr-o parte, din cealaltă se apropie avionul cu bani. Dar carburatorul motorului e împuşcat, pilotul zboară peste capul lui Clay spre avion, se loveşte de parbriz şi intră apoi în elicea motorului care explodează şi el. Iar scena, credeţi-mă, este nemaivăzută, splendidă.

Doi - Personajul malefic, Max (Jason Patric) aruncă telecomanda de la bombă în apă şi, fără să ezite, legat, Clay se aruncă cu capul înainte de pe pasarela din port, după ea. Chiar stai cu sufletul la gură. Splendid!

Trei - o limuzină Hammer galbenă. Există pe lume ceva mai extravagant?