Scriitorul Attila Bartis a participat la inaugurarea unui Centru de educaţie pentru voluntari în Dorna Candrenilor

Scriitorul român de origine maghiară Attila Bartis, realizatorul TV Cătălin Ştefănescu, caricaturistul Ion Barbu şi trupa Fără Zahăr au participat miercuri, 30 iunie 2010 în Dorna Candrenilor, judeţul Suceava, la inaugurarea unui Centru de educaţie pentru voluntari, în cadrul proiectului Paşaportul Verde.

Asociaţia Tăşuleasa Social şi Coca-Cola HBC România au desfăşurat în perioada 15 martie - 30 iunie 2010 proiectul educaţional Paşaportul verde, susţinut de Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Parcul Naţional Călimani, prin care au încercat să schimbe mentalităţile localnicilor din Poiana Negri, judeţul Suceava, şi să-i convingă să colecteze gunoiul selectiv. În cadrul proiectului au fost implicaţi peste 200 de tineri, cea mai mare parte dintre aceştia elevi la liceul din Dorna Candrenilor.

Miercuri, 30 iunie 2010, a fost inaugurat un Centru de educaţie pentru voluntari, amenajat de elevi într-un spaţiu pus la dispoziţie de Coca-Cola HBC România. La Centrul de educaţie vizitatorii vor găsi pliante, vor putea vedea fotografii realizate de Cosmin Bumbuţ la Rezervaţia Geologică 12 Apostoli şi vor primi informaţii despre obiectivele turistice din zonă. Ghizii locali sunt chiar elevii care au participat la programul de training.

Scriitorul Attila Bartis, realizatorul TV Cătălin Ştefănescu şi caricaturistul Ion Barbu au fost conduşi de voluntari, printre care 20 de tineri voluntari din Germania, pe un traseu turistic amenajat de ei până la Rezervaţia 12 Apostoli. Proiectul Paşaportul Verde s-a încheiat cu un concert al trupei Fără Zahăr susţinut la Căminul cultural din localitatea Dorna Candrenilor.

Elevii din Dorna Candrenilor au participat, timp de patru luni, la un program de training în campusul Tăşuleasa Social, unde au învăţat despre importanţa protejării mediului, despre turismul responsabil şi despre obiectivele turistice din această zonă: Parcul Naţional Călimani şi Rezervaţia Geologică 12 Apostoli. Pentru a-i încuraja să fie mândri de zona în care locuiesc şi să vrea ca localităţile lor să rămână curate, Tăşuleasa Social a amenajat împreună cu ei, în cadrul proiectului Paşaportul Verde, un traseu turistic până la Rezervaţia 12 Apostoli şi Centrul de educaţie pentru voluntari.
 
Tinerii au desfăşurat pe parcursul celor patru luni o campanie locală de informare în Poiana Negri şi le-au vorbit sătenilor despre consecinţele depozitării deşeurilor în apă şi despre avantajele reciclării. Mai exact, ei au împărţit saci pentru colectarea selectivă a plasticului, care sunt predaţi de săteni unui colector local, într-o anumită zi din lună. Odată cu sacii, localnicii au primit şi un calendar pe care sunt notate datele la care se face colectarea. În schimbul sacilor cu PET-uri şi ambalaje, sătenii primesc un tichet care reprezintă valoarea plasticului adunat, prin care beneficiază de reducerea taxei de salubrizare. Acest mecanism a fost propus de Tăşuleasa Social, iar autorităţile locale au fost de acord să îl susţină.

La sfârşitul proiectului Paşaportul Verde, peste 90% dintre localnicii din Poiana Negri reciclează plasticul, iar modelul propus de Tăşuleasa Social a fost preluat deja de autorităţile din Lunca Ilvei, judeţul Bistriţa-Năsăud.
 
Attila Bartis, scriitor

"Atunci când primesc o invitaţie undeva, rar mi se întâmplă să simt că e un lucru important. Dar atunci când am primit această invitaţie am simţit că neapărat trebuie să fiu aici. Alin Uhlmann-Uşeriu, preşedintele Tăşuleasa Social, este un sfânt nebun care a făcut un mic rai aici. Ce se întâmplă la Tăşuleasa este extraordinar, dar toată ţara ar trebui să fie plină de raiuri ca acesta. Oamenii implicaţi în Paşaportul Verde ştiu exact de ce sunt aici şi de ce are rost ceea ce fac."
 
Ion Barbu, caricaturist

"Am vrut să vin aici în mod special pentru că nu am paşaport şi mi-am zis că un Paşaport Verde mi-ar prinde foarte bine. Faptul că puţini îl au din ţara asta mă face să cred că este un paşaport diplomatic. De copii aceştia, care vin la Tăşuleasa Social, sunt la fel de mulţumit ca de copiii mei. Cred că peste tot în ţara asta există copii extraordinari, rămâne doar ca cei ca noi, adulţii, să îi punem în valoare."
 
Cătălin Ştefănescu, realizator TV

"Cred că perioada romantică a ONG-urilor, în care abia începeam să înţelegem rolul lor, a cam trecut. Perioada în care o vedetă sau o persoană politică puteau să confişte o cauză socială a apus. Acum a venit vremea campaniei pentru slăbit, în care să vedem imaginile cu "înainte" şi "după". Trebuie să putem măsura rezultatele activităţii unui ONG. Tăşuleasa Social are astfel de rezultate. Felul în care reuşeşte să mişte tinerii şi felul în care ştie să îşi facă treaba conturează deja imaginea unui ONG contemporan. "
 
Alin Uhlmann-Uşeriu, preşedinte Tăşuleasa Social

"Paşaportul Verde este un pas important pentru comunităţile locale: prin acest proiect am arătat că există soluţii eficiente prin care apa să fie mai curată, iar oamenii să nu-şi mai arunce gunoaiele în natură. În plus, tinerii sunt motorul pentru dezvoltarea comunităţilor şi pentru conservarea lor. Toţi elevii care au participat la acest proiect au arătat că îşi doresc să îl ducă mai departe şi să rezolve astfel problema gunoaielor din localităţile lor. Vestea bună este că un astfel de proiect, propus de un ONG, poate fi oricând preluat ca model şi implementat în alte zone. Din păcate, orice ar face un ONG, dacă implicarea autorităţilor nu este suficientă, atunci proiectul moare. O organizaţie nu poate înlocui Primăria sau sistemul de salubrizare."
 
Laura Sgârcitu, specialist în programe comunitare la Coca-Cola HBC România

"Noi ne îmbuteliem apele în această zonă, aşa că ne-am dorit să restituim comunităţii o parte din ceea ce ne-a oferit. Am conceput un program de pregătire, pe termen lung, pentru copiii din zonă, pe care l-am desfăşurat alături de partenerul nostru, asociaţia Tăşuleasa Social. Centrul de educaţie pentru voluntari are ca scop informarea tinerilor în legătură cu resursele naturale şi cu tradiţiile, obiceiurile şi legendele zonei. Ne-am propus să îi încurajăm pe copiii din bazinul Dornelor să fie mândri de istoria şi bogăţia acestui loc şi să nu permită degradarea lui. Primul demers a fost o campanie de informare locală, prin care tinerii le-au vorbit localnicilor despre colectarea selectivă a deşeurilor şi au demonstrat că au o putere mare de convingere asupra adulţilor: Peste 90% dintre localnicii din Poiana Negri, judeţul Suceava, şi Lunca Ilvei, judeţul Bistriţa Năsăud, colectează acum plasticul selectiv. Colectarea selectivă a deşeurilor din zonele rurale este cea mai importantă soluţie pentru protejarea apelor!"
 
Călin Drăgan, director general Coca-Cola HBC România şi Moldova

"Suntem foarte mândri de acest proiect! Voluntarii companiei noastre au lucrat alături de tinerii din zona Dorna Candrenilor şi împreună au făcut posibile aceste rezultate. Faptul că Centrul de educaţie pentru voluntari funcţionează într-una dintre clădirile noastre este o dovadă că parteneriatul strategic dintre Coca-Cola HBC România şi societatea civilă, reprezentată de Tăşuleasa Social, este unul pe termen lung, în beneficiul comunităţii locale."
 
Despre Tăşuleasa Social

Tăşuleasa Social, înfiinţată în Bistriţa, în 2001, şi-a propus să schimbe mentalităţile tinerilor şi să arate că aceştia doresc să se implice în probleme de mediu. Tinerii care au participat la acţiunile asociaţiei au fost pregătiţi ca, la rândul lor, să desfăşoare pe cont propriu activităţi similare. Una dintre cele mai cunoscute campanii Tăşuleasa Social a fost Verde 003, proiect la care au participat peste 2.200 de adolescenţi şi o serie de personalităţi precum Ada Milea, Marcel Iureş, Radu Naum, Amalia Enache, Cătălin Ştefănescu sau Ivan Patzaichin.
 
Despre Coca-Cola HBC Romania

Coca-Cola este una dintre primele multinaţionale care au investit în România. Chiar din anul intrării pe piaţă, 1991, Sistemul Coca-Cola (alcătuit din Coca-Cola România şi Coca-Cola HBC România) a aplicat principiul parteneriatului social, arătându-şi disponibilitatea de a se implica în acţiuni menite să sprijine şi să impulsioneze dezvoltarea unei societăţi educate şi a unui mediu sănătos. Grupul Coca-Cola Hellenic, din care face parte Coca-Cola HBC România, a inclus în 2007 în strategia de afaceri conceptul de dezvoltare durabilă. Astfel, direcţiile principale de responsabilitate socială ale companiei sunt: perfecţionarea angajaţilor la locul de muncă, protejarea sănătăţii consumatorilor, conservarea şi ocrotirea resurselor de apă şi a climei, recuperarea şi reciclarea ambalajelor.