El se află la punctul de fierbere, nevoit să îl găzduiască pe fratele său preocupat de finalizarea Mentaculusului (o hartă matematică a probabilităţilor), să repare mereu antena pentru ca fiul să poată urmări canalul F-Trooper şi să îi acorde soţiei sale ocazia unui divorţ ritual (get), pentru ca ea să se poată recăsători cu un prieten al amândurora, Sy Ableman. În paralel, fiul său, care mai are o săptămână până la ceremonia de bar mitzvah, sfidează profesorii şi dezvoltă dependenţă de marijuana.
Aparent fără nicio legătură cu povestea protagonistului, filmul se deschide cu un episod scurt, plasat într-un shtetl (sătuc evreiesc) din secolul al XIX-lea, în care o familie este vizitată de un unchi pe care îl credea mort. În tradiţia lor, există o superstiţie asemănătoare celei din creştinism, conform căreia spiritul unui mort nesupravegheat până la înmormântare ajunge să hoinărească, să bântuie prin lume. Ca să arate că unchiul lor e, de fapt, un spirit malefic (dybbuk), soţia îl înjunghie. Momente bune trec până când Traitle Groshkover sângerează, dar starea lui nu pare altfel afectată, iar el ajunge să întruchipeze imaginea mortului viu.
Acest episod izolat, văzut ca o trimitere criptată, formulează de fapt tema centrală: orânduirea lumii nu e posibilă fără paradoxuri. Tema ridică probleme, dar le şi diminuează printr-un motto preluat din înţeleptul Rashi (un interpret din secolul al XI-lea al doctrinei iudaice): "Primeşte cu simplitate tot ceea ce ţi se întâmplă", motto care propune o filozofie a resemnării atunci când sensul vieţii scapă logicii. Este tocmai atitudinea pe care protagonistul o respinge visceral, el căutând să explice orice fapt printr-o schemă.
În continuare, povestea lui Larry Gopnik vine în suportul acestei filozofii a resemnării. Într-un mod crud, plin de ironie amară, Hashemul său pare să îi dea o lecţie de umilitate în faţa marilor mistere. Deşi este profesor de matematică, Larry recunoaşte că sensul principiului incertitudinii, pe care îl predă cu străşnicie elevilor săi, îi scapă chiar şi lui ("Asta dovedeşte că nu putem şti niciodată cu adevărat... ce se întâmplă. Aşa că nu ar trebui să vă preocupe acest aspect", spune el extenuat la capătul unei lungi demonstraţii). Însă atunci când acest principiu invadează viaţa lui personală, el începe să fie cu adevărat sâcâit. Paradoxul (şi maladia sa totodată) este că, deşi poate argumenta la nesfârşit în jurul unor noţiuni abstracte, nu poate explica misterul, fiind aşadar forţat să îl accepte. De altfel, în sprijinul mottoului lui Rashi, tatăl elevului său coreean îl îndeamnă tocmai spre această cale.
Larry Gopnik este înconjurat de paradoxuri sau de reprezentări conceptuale ale acestora, ca de exemplu de aşa-zisa pisică a lui Schrödinger, care în anumite condiţii chimico-fizice poate fi moartă şi vie în acelaşi timp, asemenea lui Groshkover. Sy Ableman, cauza încheierii căsniciei sale, este totodată şi cel care încearcă să îi readucă pacea sufletească. Însă educaţia ştiinţifică a lui Larry nu o egalează pe cea spirituală, el nefiind capabil să extindă concluziile demonstraţiilor sale la o sferă mai largă, iar atunci când rabinii la care apelează îi oferă, mai pe scurt şi cu puţină consideraţie pentru necazurile lui, aceeaşi soluţie a resemnării, Larry este aproape de combustie.
O secvenţă reprezentativă o constituie întâlnirea lui cu Rabbi Nachtner, care îl aduce tot la resemnare, istorisindu-i despre mesajul în ebraică de pe dinţii unui goy (non-evreu). Larry e pălmuit din nou cu ironie amară în clipa când marele rabin nu îl primeşte, deoarece nu îşi poate întrerupe procesul de gândire. Apoi, e clar că marele rabin e la fel de dezorientat precum un muritor de rând - faţă în faţă cu fiul lui Larry, după bar mitzvah, el îi citează din înţelepciunea versurilor formaţiei Jefferson Airplane: "When the truth is found to be lies / And all the hope within you dies", singura lui completare fiind morala simplă "fii un băiat bun".