Filmul care a câştigat marele premiu la cea de-a şasea ediţie a Festivalului B-EST este un spin-off după un sitcom politic de succes din Marea Britanie: The Thick of It. In the Loop reprezintă, de asemenea, o surpriză neaşteptată şi o gură de aer proaspăt pentru satirele politice, acest gen de film fiind lipsit în ultima perioadă de opere memorabile.
Deşi regizorul şi scenaristul Armando Iannucci a fost asemănat cu Michael Moore, ca structură şi abordare a subiectului, In the Loop se înrudeşte mai mult cu Wag the Dog (1997, r. Barry Levinson), decât cu documentarele primului. Având la bază un conflict armat deja existent, atât Iannucci, cât şi Levinson au creat războaie fictive, care să răsune în conştiinţa colectivă a spectatorilor. In the Loop satirizează relaţia diplomatică pe care britanicii o au cu americanii, războiul din Irak şi administraţia Blair - în care persoane precum consilierul Alastair Campbell, au ajuns să dicteze şi să controleze nu numai acţiunile miniştrilor, ci şi traiectoria politică a Marii Britanii.
Astfel, în centrul filmului se află directorul Departamentului pentru comunicare cu presa, Malcom Tucker (acelaşi din The Thick of It, jucat tot de scoţianul Peter Capaldi), un fel de maestru-păpuşar. Ca un adevărat spinner, Tucker orchestrează oamenii şi evenimentele ce se desfăşoară pe scena politică, dar în acelaşi timp rezolvă problemele ce se ivesc în culise.
Intriga filmului se declanşează în momentul în care noul ministru al Dezvoltării, Simon Foster (Tom Hollanger) cataloghează, în timpul unui interviu, un eventual război în Orientul Mijlociu ca fiind "imprevizibil". Ministrul scoate o a doua perlă, de data aceasta ceva mai clară şi mult mai gravă - dar în acelaşi timp epopeică: "pentru a păşi pe calea păcii, uneori trebuie să escaladăm culmea conflictului". În acest moment, oficialii Departamentului de stat ai SUA încep să se folosească de incompetentul Simon pentru a câştiga susţinerea Marii Britanii în vederea declanşării unui război.
Stilul cinematografic de tip documentar ciné-verité folosit în sitcom este păstrat şi perfecţionat în In the Loop, ştirbind astfel din glamourul pe care producţii precum The West Wing sau Queen (2006, r. Stephen Frears) l-au aruncat asupra clasei politice şi conferind în acelaşi timp o notă de autenticitate.
Apariţia şi succesul înregistrat de o astfel de producţie este una fericită şi duce la o mai amplă reprezentare a modului în care cineaştii britanici tratează politica şi problemele politice "de actualitate": putem spune că Armando Iannucci cu In the Loop şi Stephen Frears cu The Deal (2003) şi Queen se află la două extreme diferite.