noiembrie 2010
Joi, 18 noiembrie 2010, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I", a avut loc a treia conferinţă din seria Cultura bate criza (CuBaCri). Invitatul a fost eseistul şi filosoful Andrei Pleşu; tema discuţiei a fost "Jurnalul. Al cui?".

În prima parte a întâlnirii, Andrei Pleşu a vorbit despre diversele tipuri de jurnal personal ţinut zilnic de mulţi oameni, inclusiv de scriitori. Valoarea acestor jurnale este diversă, de la cea documentară la cea intelectuală şi morală - căutarea unui răspuns la acute probleme personale - ori la cea strict psihologică, de defulare în faţa unor cititori reali sau prezumtivi. Dacă interesul documentar imediat este adesea contrazis de desfăşurarea ulterioară a evenimentelor, iar defularea ia aspecte rizibile - exemplele date de A. Pleşu au şi stârnit hohote de râs -, tocmai interesul personal al jurnalului este cel care, paradoxal, rezistă cel mai mult timpului. Acest interes nu se datorează unor "revelaţii" indiscrete din biografia autorului, ci faptului că mai toţi oamenii sunt frământaţi de aceleaşi probleme existenţiale, în ciuda diferenţelor de biografie; citindu-le, medităm deci asupra propriei noastre vieţi.

Fragmente din Jurnalul de la Tescani, 1993, sau din Note, stări, zile, 2010, ilustrează perfect temele de reflecţie ale autorului, Andrei Pleşu; citindu-le însă, nu putem să nu ne punem şi noi alte şi alte întrebări - a remarcat, în a doua parte a întâlnirii, Sorin Alexandrescu, profesor la Universitatea din Bucureşti, moderator şi iniţiator al seriei de conferinţe CuBaCri. Omul politic Andrei Pleşu, de mai multe ori în ultimii douăzeci de ani ministru, apoi consilier prezidenţial, nu se revelă ca atare în jurnal, dar modul lui de-a evacua evenimentele publice din text atrage la fel de mult atenţia precum cel de-a trimite simbolic la ele. Da, jurnalul spune, dar şi ascunde părerile autorului, la fel de semnificativ, a declarat Andrei Pleşu. Omul este plural, el nu poate fi redus numai la un singur rol social.

Discuţia s-a lărgit apoi la probleme legate de mentalitatea generală a românilor, comparaţi uneori cu alte popoare, în faţa unor evenimente precum cele din 1968, 1989 sau altele din istoria recentă. Este vorba aici nu numai de căutări personale, ci şi de de o filosofie generală în faţa vieţii, de reliefare mai curând ironică decât tragică a problemelor vieţii - au remarcat atât Andrei Pleşu, cât şi Sorin Alexandrescu.


După o scurtă pauză muzicală asigurată de tânărul violoncelist Ştefan Cazacu cu fragmente din Suita nr. 3 de J.S. Bach, a urmat o lungă discuţie cu un public în mare majoritate foarte tânăr. Participarea extrem de numeroasă a acestuia, o parte fiind nevoită să urmărească discuţia în picioare, a continuat pe aceleaşi note grave, deşi întretăiate de glume. Conferinţa, ca şi dialogul ulterior, s-au bucurat vădit de un mare succes, datorită nu numai calităţii participanţilor, cât şi nevoii lor de-a discuta asemenea probleme, dincolo de vacarmul zilnic al unor false evenimente.

Seria de conferinţe Cultura bate criza îşi propune să expună publicului "oameni şi idei-forţă". "Cultura bate criza este un spaţiu al reflecţiei despre lume, despre noi înşine şi despre valori autentice; echidistant faţă de grupurile de putere, fără politizări şi vedetisme, nici acuzaţii ori victimizări inutile.", susţine Sorin Alexandrescu.

Proiectul de conferinţe publice, CuBaCri continuă marţi, 30 noiembrie 2010, ora 19.00, cu întâlnirea cu o figură cvasi-legendară, marele filosof şi istoric american Hayden White de la University of California la Santa Cruz, autor al unei lungi serii de cărţi, de la Metahistory, 1973, la The Fiction of Narrative, 2010.

Această serie de conferinţe este posibilă datorită colaborării dintre Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI) de la Universitatea Bucureşti, Fundaţia Spandugino, Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti (BCU) şi Forum Auto Importator Volvo, ca şi a susţinerii media de către parteneri precum: Observator Cultural, Dilema Veche, Radio România Cultural, 24 Fun, Calendar Evenimente, Metropotam, LiterNet, InfoCarte şi Universitatea din Bucureşti.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus