Pe colţul dinspre Lipscani a BNR-ului, chiar pe gard, erau ieri cîteva afişe, o rolă de scotch dublu-adezivă, o geantă de femeie, o urnă care se pregătea să primească donaţiile trecătorilor şi alte cîteva obiecte de inventar. Lîngă gard, înşiraţi într-un marş mut, surd sau super-expresiv, în funcţie de privitor, se desfăşurau, pe fiecare dintre pietrele cubice ale pavajului, inocenţii. 5.000, fiecare, în felul său, spunînd povestea. Exact cum, în felul său, fiecare copil plînge aceeaşi durere. Sau cum află că speranţa există.
Îmi amintesc ce plîns şi jale a fost cînd Maria, fetiţa prietenei mele, a întrebat prima oară despre moarte şi de ce a fost nevoie să moară mama lui Bambi. Te simţi încolţit şi nu ştii ce este mai mare: frica să nu eşuezi în a explica unui copil ce înseamnă separarea de viaţă sau frica de a te confrunta cu propria ta teamă de moarte. Şi te cuprinde o neputinţă care te face şi pe tine copil, astfel încît, în clipa aceea devii bun.
Am stat cu cei de la organizaţia Beneva ("Paşi către viaţă") cîteva ore, alături de inocenţi şi de trecători. Cuvîntul cancer deschidea portofele. Dar oricît de mult s-ar strădui cei ce militează pentru această cauză, boala nu se poate învinge doar cu bancnote. Se petrecea, însă, ceva acolo: bucuria şi neputinţa creau ceva împreună, o energie ce creştea şi umplea colţul de lumină şi îl făcea mai frumos decît l-am văzut vreodată, iar sufletele le umplea de speranţă, exonerîndu-le de vina de a nu fi făcut nimic şi creînd spontan eroi.
Ce putem spera este că Finding Nemo ne dă o idee despre cum mulţi pot învinge ceea ce unul n-ar putea niciodată. Puncte luminoase de energie, stări sau bani, emoţie sau pragmatic, împreună, pot crea sori. Speranţa că stingerea mult prea curîndă a unor licăriri vii din perechi de ochi nevinovaţi va fi amînată de 5.000 de inocenţi şi 500.000 de trecători care pot înfrînge ceea ce un om, de unul singur, nu poate, vreau să cred că devine certitudinea zilei mele de azi.
Cîteva imagini puteţi vedea aici
Comunicatul de presă al evenimentului:
Corul Inocenţilor susţine copiii să facă Paşi către Viaţă!
În perioada 27 mai - 3 iunie 2011, Andrei Pandea-Antonescu şi Paşi către Viaţă, proiect susţinut de Asociaţia Beneva, aduc Corul Inocenţilor la Bucureşti.
Corul Inocenţilor este creaţia lui Andrei Pandea-Antonescu şi în cele 5.000 de figurine de lut exprimă un mănunchi de sentimente, trăiri şi provocări pentru publicul contemporan într-un demers cultural care pune împreună arta plastică, altruismul şi spiritul civic. Cei care vor să participe la acest maraton de strângere de fonduri pentru copiii bolnavi de cancer de la Spitalul Marie Curie vor putea întîlni Corul Inocenţilor pe Lipscani (27 - 30 mai 2011), la Cocor (31 mai - 1 iunie 2011) şi în Parcul Colţea (2 - 3 iunie 2011).
Despre Beneva
Asociaţia Beneva sprijină proiectul Paşi către Viaţă din 2009 totodată iniţiind si alte proiecte sociale, educaţionale, culturale dintre care Home Mătăsari, Bike Walk, Fiţuica, Tribul.ro.
Paşi către Viaţă este o platformă de susţinere parţială a cheltuielilor necesare achiziţionării aparatelor de investigaţii şi tratament din secţiile de oncologie pediatrică ale Spitalului Marie Curie. Acest proiect este şi un experiment de îmbinare a simţului artistic cu cel civic reuşind să strângă fonduri prin organizarea de evenimente social-culturale.