februarie 2011
Aniversare Liszt 2011
Ce înseamnă un instrument complet? Câte culori şi nuanţe de sunet poate acoperi un pian? Luiza Borac ne dâ prin noul ei album, Frühlingsglaube / Credinţa primăverii, un răspuns covârşitor: pianul "cântă" tot atât de fin şi emoţionant ca şi vocea umană, impune prin forţă la fel ca orchestra şi vibrează sonor ca şi chitara... În pledoaria ei muzicală îl ia ca martor pe Franz Liszt. La 200 de ani de la naşterea lui, Luiza ne pune în faţă un best of al transcrierilor pentru pian ale marelui pianist, ce se remarcă printr-o mare originalitate şi virtuozitate.
 
Şi fiindcă Lisztomania tocmai ce începe, vă propun ca, înainte de a degusta acest CD, sa căutaţi lied-urile selectate de Luiza Borac pentru a putea compara originalul cu acest minunat "descântec de primăvară". Veţi rămâne uimiţi să descoperiţi câtă sensibilitate şi acurateţe se pot ascunde sub degetele acestei artiste de primă clasă! Primul lied, Sei mir gegrüßt / Te salut, după un text de Friedrich Rückert, este un gazel cu rimă repetitivă, pe care chiar Schubert l-a transformat preluat într-o variaţiune extrem de complexă pentru Fantezia sa pentru vioară şi pian în do major. Şi iată cum sub degetele vrăjite ale Luizei şi prin geniul lui Liszt, el prinde viaţă doar într-un singur instrument. Auf dem Wasser zu singen / Cântând pe apă e o altă perlă din şiragul de aproape o suta de transcrieri ale lui Liszt. Luiza Borac ne invită la un vals înaripat pe clapele pianului şi nici nu simţim lipsa unei soprane, căci degetele ei dansează într-un ritm îmbietor şi dulce. Ca în vis, ne simţim purtaţi de curentul unui râu imaginar, iar clipocitul apei la vâsle ne îndeamnă spre o îndelungă melancolie...


În Ständchen / Serenada, Luiza interpretează cu mare delicateţe modulaţiile aproape imperceptibile dintre major şi minor iar pianul ei împleteşte un joc interminabil de întrebări şi răspunsuri, ca într-un cântec de dor nestins. Suspinul Gretei din Faust al lui Goethe, din lied-ul Gretchen am Spinnrade / Greta torcând, e prima piesă de greutate a acestui album. Luiza evocă magistral neliniştea fecioarei printr-o alternanţă a gândurilor ei disperate si învălmăşite şi roata torcătorului ce se învârte la infinit. Chiar şi arhicunoscutul imn Ave Maria capătă, sub descântecul Luizei Borac, nuanţe nemaiîntâlnite. Ea "cântă" o rugăciune caldă, ce curge ca un şirag de mătănii printre degetele sale. Lied-ul Frühlingsglaube, care a împrumutat şi numele albumului de faţă, e unul dintre cele mai populare ale lui Liszt. Criticii au atribuit textului lui Ludwig Uhland un mesaj revoluţionar datorită repetiţiei versului Nun muss sich alles, alles wenden! / (Totul, totul trebuie să se schimbe-acum!), care făcea aluzie la dominaţia napoleniană din vremea poetului. În transcrierea lui Liszt însă şi în interpretarea Luizei Borac înfloreşte pe clapele pianului un imn pur al primăverii uitat în tulburările veacului.

În fine, Erlkönig e punctul culminant al albumului şi "piesa de succes" a lui Liszt. Un giuvaer muzical de 24 de carate, ce depăşea în secolul  al XIX-lea orice concepţie restrictivă de acompaniament pentru pian în cadrul unui lied. Pianul istoriseşte orchestral legenda regelui arinilor, într-o dramaturgie genial interpretată de Luiza Borac. În timp ce mâna dreaptă înteţeşte triolete ameţitoare, asemenea tropotelor calului ce goneşte prin pădurea întunecată cu tatăl ce-şi ţine la piept fiul pierdut, mâna stângă dezvoltă melodii suave ca şi cântecele vrăjite ale ielelor ce-i răpesc sufletul copilului.
 
Albumul se rotunjeşte cu o transcriere de pian a lui Rachmaninov a unei piese de virtuozitate pentru vioară şi orchestră, Liebesleid, a lui Fritz Kreisler şi Réminiscences de Don Juan, de Liszt, interpretate cu degetele de maestru ale Luizei Borac. Pianista îşi încheie pledoaria pentru pian cu o proprie transcriere a unei piese pentru chitară Requerdos de la Alhambra / Amintiri despre Alhambra, a compozitorului Francisco Tárrega. Fantastic cum tremolul clapelor înlocuieşte atât de sensibil şi virtuoz vibrato-ul coardelor de chitară! O experienţă muzicală autentică, care ne poartă pe urmele lumii andaluze demult apuse cu un instrument complet, pianul.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus