Un personaj flamboaiant - À l'origine

În 1997, Phillipe Berre a fost arestat după ce vreme de o lună se dăduse drept inginer / şef de proiect al unei firme de construcţii, de la care deturnase bani şi echipamente. Într-un mic sat francez, angajase apoi muncitori pentru diferite lucrări inginereşti, resimţite mai târziu de aceştia ca o adevărată lecţie într-ale meseriei. Condamnat pentru abuz de încredere şi escrocherie, a fost întrebat la proces de ce delapidase atâtea zeci de mii de euro fără vreun profit personal; Phillipe Berre, escroc de carieră închis şi eliberat de mai multe ori până atunci, răspunde că organizarea acelor lucrări în comunitate l-a făcut să se simtă, în sfârşit, cineva. Faptul divers a fost preluat şi ficţionalizat de Xavier Giannoli într-o poveste exemplară despre responsabilizare în contextul relaţiilor umane apropiate.
 
Mentalul nostru vestic a ajuns să ne interzică să mai vedem filme despre oameni care au slujbe fizice, oameni pe şantier. À l'origine e şi despre un şantier, un şantier din Franţa, pe care n-are loc niciun caz de discriminare rasială. E despre o clasă socială defavorizată, într-un fel, care-i favorizează personajului principal virajul moral. Un hoţ, un escroc. Scenariul întregeşte activităţile domnului Phillipe Miller (François Cluzet) cu ideea de a construi o secţiune de autostradă cu resursele deturnate. Doi ani mai devreme, se abandonaseră lucrările datorită unei populaţii de cărăbuşi, a cărei extincţie iminentă în zona şantierului fusese reclamată de ecologişti. Întreruperea contractului a produs şomaj de 25% şi mari pierderi financiare pentru firmele locale. Când domnul Phillipe Miller ajunge în St. Berto, iniţial doar cu gândul de a deturna nişte echipament tehnologic, el este salutat de locuitori ca omul providenţial ce va reda comunitaţii locurile de muncă necesare. Asumându-şi, la început doar din curiozitate, rolul de şef de proiect pe care aşteptările localnicilor i-l atribuie în mod automat, Miller obţine, aproape fără să ceară, o serie de şpăgi de la furnizorii de zonă, şi ei avizi să-şi asigure participarea la lucrările autostrăzii. Miller, însă, amână momentul în care să fugă cu banii.
 
În general, 80% dintre delicte sunt comise de bărbaţi, iar cherchez la femme e un reflex automat al anchetelor poliţieneşti. În cazul real al lui Phillipe Berre, ancheta a scos la iveală şi relaţia amoroasă dintre escroc şi primăriţa satului respectiv. Giannoli preia acest cârlig psihologic, distribuind-o pe Emmanuelle Devos în rolul alesei locale, responsabile şi intense. Prin deschiderea ei, primăriţa îl face să realizeze ce ar însemna pentru el să înşele aşteptările atâtor oameni implicaţi în reconstruirea autostrăzii. Al doilea trăgaci al umanului e Nicolas, hoţul de 20 de ani, pe care Miller îl percepe ca o versiune mai tânără a sa, un posibil fiu pe care vrea să-l îndrepte aşa cum ar visa să se îndrepte pe sine.
 
François Cluzet imprimă escrocului o teamă ce migrează înspre hotărâre şi responsabilitate, o dată cu asumarea rolului de patron al autostrăzii inexistente. Alături de Emmanuelle Devos, toate personajele secundare funcţionează ca instanţe morale, provocând în Miller introspecţie şi remuşcări. Singura lui legătură cu adevărata lume interlopă apare prin Gérard Depardieu, un Mr. Hyde pentru Phillipe. Jucând răul flegmatic şi detaşat în momente cheie, Depardieu îl motivează o dată în plus să-şi respingă adevărata natură de escroc şi să ducă până la capăt persona patronului, de data asta solidar şi implicat în comunitatea pe care a revitalizat-o pentru câteva săptămâni, cu bani furaţi.
 
După ispăşirea condamnărilor de la sfârşitul anilor '90, persoana reală Phillipe Berre şi-a pus în practică în continuare stilul şi filozofia de viaţă. Cel mai recent, a fost arestat în martie 2010, după ce se dăduse drept reprezentant al Ministerului Francez al Agriculturii şi Pescuitului, oferind unei comune echipament tehnic în valoare de 40000 de euro, deturnaţi. Media franceză îl percepe drept un personaj ieşit din comun, un escroc "flamboaiant", "incredibil".  Filmul lui Giannoli a ajuns o menţiune în CV-ul său, îmbogăţit mai nou cu ultimele 61 de infracţiuni săvârşite prin abuz de încredere, folosire de falsă identitate şi escrocherie. Din nou în închisoare, persoana reală Phillipe Berre nu pare să fi aplicat îndreptarul moral propus de Giannoli.

Seducătoare ca  poveste imaginată, întoarcerea escrocului la responsabilitate trăieşte doar în film. Referindu-se la À l'origine, judecătorul care l-a condamnat pe Berre în 1998 e de părere că "ficţiunea nu explică realitatea; dacă le confundăm, e pentru că suntem psihotici. În schimb, ficţiunea relevă ceva din categoria adevărului." Înainte de cea mai recentă condamndare a lui Phillipe Berre, Xavier Giannoli afirma că À l'origine e despre un om care şi-a folosit toate minciunile, fiind acum pus faţă în faţă cu viaţa şi cu anumite valori umane, cum ar fi responsabilitatea. Filmul e bine scris, e regizat modern, "înălţător". Acum, depinde ce preferă fiecare: mesajul escrocului umanizat sau realitatea escrocului recidivist.