I Wanna Party and Fly - Rio

Carlos Saldanha, regizorul delicioaselor desene animate Ice Age 2 şi 3 (îşi) oferă un cadou de suflet, o poveste amuzantă despre oraşul natal.

Este povestea lui Blu, un ara turcoaz care e răpit de la familia lui din junglă şi ajunge din greşeală dintr-o ladă care cade în drum (asemenea căţelului Hachiko) în braţele iubitoare ale unei fetiţe americane, Linda. Cei doi devin prieteni la cataramă, pe măsură ce timpul se scurge. Întâlnirea cu doctorul Tulio, venit să le spună că Blu e ultimul de culoarea asta, îi poartă pe toţi într-o aventură extraordinară. Iar acolo, la capătul lumii, în efervescentul Rio de Janeiro, toţi primesc libertatea şi, ca bonus, dragostea.

Filmul e o încântare de la început până la final. Cadrele strălucesc în culori aprinse, cu detalii mustoase la care ochii se uită (sigur, de data aceasta 3D-ul chiar e un plus necesar) cu plăcere. Pădurea pare de smarald, cu frunzişul acela bogat al junglei sau al tablourilor lui Rousseau. Iar povestea se derulează cu acţiune non-stop, cu multe, multe gaguri, 2-3 cântece aşa cum îi stă bine oricărui desen animat şi o explozie finală care sprijină morala poveştii.

Rio de Janeiro străluceşte în culori de cartolină turistică şi se prezintă cu ce are el mai celebru (aşa cum s-a procedat şi în The Princess and the Frog cu New Orleans-ul) - plajele, stâncile unice şi rapid recognoscibile, Christul uriaş din deal cu mâinile întinse peste oraş, fotbalul, jungla, turiştii, muzica, samba, carnavalul cu Sambadrome-ul, carele sale şi mii de costume scânteietoare, dar şi săracele şi pitoreştile favelas, mahalalele uriaşei metropole. Totul redat cu dragoste.

Un desen plăcut, la care râdeţi mult, unul dintre rarele în ultimul timp care va bucura mai ales copiii, foarte alert şi colorat, care trage atât cât trebuie cu ochiul la Up, reuşind însă să fie original. Are personaje secundare amuzante (trei păsări însoţitoare şi ajutoarele celor doi papagali - pecanul Rafael cel însurat cu mulţi copii, cu replicile lui înţelepte, una dodoleaţă cu gât roşu şi una galben canar cu o canotieră dintr-un dop de suc, plus buldogul Luiz cel sentimental), dar şi personaje negative care dau picul de suspans şi dramatism, cu echilibru armonios însă între partea comică şi cea lirică. Filmările aeriene amintesc de poze gen National Geographic, iar zborul de aici are energia celui călare din Avatar. Un lucru de echipă de admirat, mai ales că e un desen educativ, cu miez amar, militant ecologic şi împotriva traficului cu păsări exotice.

Filmul are o nostimă suprapunere a poveştii păsărilor peste cea a oamenilor (îmbrăcaţi în aceleaşi culori, cu aceleaşi gesturi şi reacţii), dansuri ale păsărilor în junglă atârnate de liane ca înotătoarele din filmele muzicale ale anilor '30, un cântec în crescendo cu acute foarte bune (uau! Anne Hathaway, cea care pune vocea pentru Jewel, papagaliţa albastră, partenera lui Blu, bravo!), câteva numere muzicale antrenante şi vesele într-o coloană sonoră energică semnată de nominalizatul la Oscar, John Powell, plus prezenţa şi ca voce pentru personaje şi ca muzică a lui Jamie Foxx, Will.I.am de la Black Eyed Peas, plus cântecele lui Bebel Gilberto, Taio Cruz, Ester Dean, Siedah Garrett, Jemaine Clement şi faimosul percuţionist brazilian Carlinhos Brown.

Şi apoi morala - familia contează, prieteniile sunt importante, puii îşi întind aripile şi stau pe picioarele lor, iar dragostea trebuie urmată în ciuda tuturor pericolelor. Pentru că fericirea există. Este doar la o lungime de aripă.