Un spectacol foarte curat şi clar este Leonce şi Lena de Georg Büchner (1813-1837), pus în scenă de regizorul Felix Alexa în sala "George Constantin" a Teatrului Nottara. Piesa romantică şi ironică îşi găseşte interpretarea contemporană justă, cu un persistent apel la eternitate, prin clepsidra imensă din fundul scenei, dar şi aluzia actuală a drapelului UE de pe maşinuţa cu care se joacă un rege decrepit. Textul a fost tradus jucăuş, cu jocuri de cuvinte reuşite, de Nina Cassian. Scenografia creează un cadru perfect pentru intenţiile regizorului. Autoare: tînăra şi talentata Diana Ruxandra Ion.
Povestea de dragoste "la nivel înalt", mediul lînced în care confidentul (Răzvan Vasilescu) prinţului Leonce (Bogdan Florea) se laudă că, din punctul de vedere al muncii este virgin, apariţiile regelui-tată (Alexandru Repan) telecomandînd maşinuţa de jucărie, totul construieşte o lume "ca de pe altă lume", încîntătoare pentru spectator tocmai de aceea. Stîrnesc hazul cei doi membri ai Consiliului Curţii (Romulus Chiciuc şi Gabriel Spahiu), care se exprimă mai ales ca instrumentişti, dar şi Maestrul de Ceremonii (Alexandru Jitea), cu pozele sale uimite pînă la stupefacţie. Lena (Gabriela Crişu) mi s-a părut mai palidă; Ada Navrot, în guvernanta prinţesei, este apariţia puternică pe care spectatorii o ştiu din alte roluri. Din păcate, Rosetta nu e un rol pentru Ioana Calotă, ale cărei izbucniri temperamentale din Înşir-te, mărgărite! nu mai sunt posibile, deşi preambulul e făcut.
Coloana sonoră şi textele büchneriene ale Adei Milea fac şi ele deliciul galeriei (toată sala e o galerie), prin comicul lor absurd. Remarcabilă ideea opririi clepsidrei de fond în clipa cînd cei doi tineri care se caută se întîlnesc, moment cînd Leonce goleşte clepsidra minusculă pe care o poartă cu sine. Timpul s-a oprit, dragostea poate se înceapă. Iar predarea-primirea telecomenzii maşinuţei între regele vechi şi cel nou e şi ea ingenios-hazlie.
Comedie neobişnuită, Leonce şi Lena îşi găseşte în trupa condusă de Felix Alexa o expresie dacă nu ideală, una foarte limpede şi decisă, de la început pînă la sfîrşit.