Un thriller psihologic - Trapped

Răpirea copiilor rămîne un subiect ce provoacă oroare. Cu toate acestea, subiectul inspirat de scenaristul (aflat la debut) Greg Iles cucereşte spectatorul prin forţa confruntării între victime şi răufăcători. Mai ales cînd aceasta este îmbogăţită de motivaţii şi argumente fireşti. O răzbunare a morţii unui copil generează acţiunea criminală de răpire, dar raţiunea răzbunării rămîne destul de mult timp ocultată, pentru a produce un suspans bine dirijat şi atent controlat.

Un plan perfect de răpire este dat peste cap de amănunte minore, totuşi esenţiale în evoluţia duelului dintre răpitori şi victime. Limitele reacţiilor de autoapărare, intuiţia răspunsurilor corecte într-un caz-limită şi fermitatea implicării în acţiunea de salvare vor aduce sfîrşitului poveştii unui soi de happy-end. Dar pînă atunci se profilează coerent psihologia celui care pune la cale răpirile de copii, Joe Hickey (jucat de Kevin Bacon), prizonier al propriei drame, căreia doar o răzbunare violentă îi poate deveni cheia. Capabil de soluţii sofisticate, el apelează la ameninţare şi nu la violenţă, la manipulare şi nu neapărat la sadism. Principalul complice este un văr cam sărac cu duhul - Marvin (Pruitt Taylor Vance), care n-ar face nimănui nici un rău, dar care este obligat să asculte doar ordinele "şefului". Soţia lui Joe Hickey (Courtney Love) este doar ultimul complice, victimă şi ea a unei răzbunări nemotivate. Charlize Theron, mama fetiţei răpite (în rolul Karen Jennings), găseşte, în ciuda planului "perfect" imaginat de răpitori, soluţii ingenioase pentru a stopa un act criminal, iar soţul său (jucat de Stuart Townsend) este capabil să-şi clameze inocenţa în faţa unei nedrepte acuze ce generează actul răpirii fetiţei sale.

Dakota Fenning, în vîrstă de doar 6 ani, joacă excelent rolul fetiţei răpite (dar şi bolnave de astm), care, în ciuda presiunii psihice, are forţa de a imagina chiar o evadare (nereuşită) din ascunzătoarea celor trei răpitori. Rolul Abigail Jennings, jucat de Dakota Fenning, rămîne deosebit de dificil, combinaţia de inocenţă şi precocitate fiind un pariu cîştigat cu brio de micuţa interpretă, deja multilaureată a cîtorva premii (Broadcast Critics Choice, The Golden Satellite şi Las Vegas Film Critics Society).

Regizor mexican, cu studiile de film făcute la Londra, Luis Mandoki se impune ca un autor pe deplin format, capabil să ofere o nouă strălucire unui gen abordat deseori în prezent doar cu ajutorul efectelor speciale şi al violenţei. Thriller-ul psihologic realizat de Luis Mandoki rămîne un exemplu de operă atent construită, abil dezvoltată, cu o bună echipă de interpreţi, care dau viaţă unor personaje credibile pînă la sfîrşitul proiecţiei.