Corona - Larry Crowne

Cei mai influenţi actori de la Hollywood, Tom Hanks care nu dă greş la box office, împreună cu Julia Pretty Woman Roberts, vă dau întâlnire la o comedie romantică cu o poveste populară şi populistă în genul celor din anii '30-'40 ale lui Frank Capra. Filmul e bine îmbibat de umanism, mai temperat însă decât cel din filmul The Terminal lui Spielberg în care Mr. T.H. juca rolul principal. Iar cuplul lor e credibil, mult mai reuşit decât cel din mai vechea lor colaborare, Charlie Wilson's War.
 
Lungmetrajul lui Hanks - aici şi regizor-, scris împreună cu talentata Nia Vardalos (My Big Fat Greek Wedding) e un film pozitiv despre şi pentru criză şi reconversie profesională, ecologist şi anticonsumerist, cu momenţele nostime, două vedete şi în jurul lor un buchet de actori tineri buni în rol, inclusiv soţia regizorului, Rita Wilson (aici blondă) şi cel mai ilar dintre ei toţi, Wilmer Valderrama într-un rol sexy, o poveste mică de viaţă, foarte actuală, plus happy-end, ca să înveţi că viaţa merită trăită chiar şi atunci când există restricţii materiale.

Titlul este chiar numele personajului principal, care îndrăzneşte să aibă o reacţie şi câştigă. Larry lucrează într-un supermarket, unde a fost de opt ori Angajatul Lunii. E afabil cu toţi colegii, dedicat, atent, vesel. Însă în ziua în care speră că va câştiga titlul pentru a noua oară, află cu stupoare că e concediat. Loial firmei, dar niciodată promovat, ştiţi genul... Motivul străveziu - nu are studii. Şi atunci decide (chiar dacă a fost bucătar 20 de ani în Marina Americană, aşadar are o "brăţară de aur" oricum!) să facă rapid nişte cursuri care să îi îmbunătăţească statutul. Unul de comunicare, unul de economie şi unul cred că de compuneri, dar al treilea parcă nu mai apare în film. Şi aici o întâlneşte pe plictisita profesoară Mercedes T-A-I-N-O-T (plăcut de privit cum personajul Juliei e la capătul răbdării) şi învaţă de la Dr. Matsutani (vedeta din Star Trek, George Takei). Termină, îşi ia diploma, iar filmul, exact ca în basme, nu ne spune ce e mai departe. Ce era important, aflăm între coperţile acestui film pentru adulţi. Şi, desigur, aşa cum rareori îţi oferă viaţa reală, există şi o mică răzbunare, mai mult spre deloc necesară poate în poveste.

Tom Hanks se amuză şi se vede că se bucură să facă tandem comic şi romantic cu Julia Roberts, iar aceasta intră cu plăcere în rolul femeii care munceşte, cu soţ care stă degeaba şi cu satisfacţii aproape de zero. Ea ne aduce râsul special care a făcut-o celebră, picioarele-i frumoase (cu glezne neverosimil de subţiri), mutre nostime când trebuie să meargă cu motoreta şi cu cască pe cap, o scenă adorabilă când cântă în maşină. Doi actori de calibru care par că nu joacă deloc, că totul e simplu, fără replici impuse. Şi, din lejeritatea, naturaleţea lor, se nasc multe scene digerabile.

Sigur că parcă ai impresia că ai vrea mai mult, că filmul se apropie de sfârşit acolo unde ar fi trebuit să înceapă, că e un pic tărăgănat, că Hanks se pune ca regizor bine în valoare (îi stă perfect în tricoul roşu, e nostim în chiloţi, credibil când găteşte), dar ai dori o poveste puţin mai consistentă, mai apăsată. Parcă poveştile Niei erau mai imprevizibile, mult mai spumoase.

E şi amuzant, căci în Big actorul era un copil printre adulţi şi se îndrăgostea de o femeie matură, iar aici este un adult printre tinerii de la colegiu, unde se îndrăgosteşte de profesoara lui.

Filmul e montat destul de energic, dar are şi o parte soft lirică, necesară şi bine potrivită în structura poveştii. Maşina 4X4 care înghite atât la benzinărie e semnalul filmic comic numai bun pentru criza combustibililor. Cei doi îşi încheie fericiţi aventura, ca pe afiş, în platou, pe o motoretă cu aer italian. O comedioară de vară cu două mari vedete, un sâmbure amar şi un final pentru copiii din noi. O fondantă - te bucuri când o primeşti şi o mănânci, dar uiţi de ea în primele 20 de secunde după ce ai înghiţit-o.