Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  3 păzeşte

3 păzeşte –Primul film românesc independent


România Liberă, martie 2003
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Regizorul Ovidiu Nicolae Georgescu a avut în urmă cu aproape trei ani ideea unui film de ficţiune inspirat din fapte reale, cum titrează multe generice americane. Nu acest lucru a fost inedit în realizarea filmului 3 păzeşte, ci faptul că, până la urmă, el a fost realizat fără bani de la stat, cu foarte puţini bani de la sponsori, dar cu o enormă cantitate de dăruire, cu un sprijin moral şi material extrem de generos din partea Fundaţiei Quantum, dar şi a marelui actor care este Marcel Iureş, care a jucat un rol important în acest film, complet dezinteresat de o remuneraţie (el, actorul care l-a umilit pe Bruce Willis într-un film de război american).

După terminarea unei facultăţi tehnice de la Politehnică, Ovidiu Nicolae Georgescu a absolvit în urmă cu cinci ani UNATC-ul, în prezent fiind asistent la catedra de regie. O excelentă ucenicie l-a adus pe platourile unde a filmat Bertrand Tavernier (Căpitanul Conan) şi Lucian Pintilie (ca asistent de regie la Prea târziu). Până la 3 păzeşte, regizorul Ovidiu Nicolae Georgescu a semnat nu mai puţin de opt filme de scurtmetraj şi lungmetraj (documentare şi de ficţiune) realizând, de asemenea, reportaje şi documentare pentru televiziune. A obţinut Premii la CineMaIubit şi APTR.

Pornind de la un caz real, scenariul filmului, oferit spre lectură actorului Marcel Iureş, l-a atras pe acesta definitiv, interpretul acceptând condiţiile unui film fără buget, ne spune cineastul pe care l-a cunoscut la sediul studioului său de producţie de film şi video Visual Art Center.

Cum a izbutit această aventură haiducească în domeniul producţiei de film?
Toţi oamenii implicaţi, şi nu au fost puţini, aproape 150, au lucrat benevol, de multe ori cheltuindu-şi banii lor pentru reuşita filmului. În orice caz, continuă regizorul, n-aş mai repeta această experienţă. Ea nu reprezintă o soluţie. În cinematografie trebuie să existe un puternic sprijin financiar din partea statului şi a producătorilor cu capital particular.

Ce aţi dorit să demonstraţi cu această experienţă?
Am dorit să demonstrăm că se poate face film şi în afara sistemului, în afara unor interese oculte, în afara unui sistem hulit, dar apreciat de promovări nejustificate.

La cît s-a ridicat bugetul unui film fără buget?
La aproximativ 250.000 de dolari. Adică aproape un miliard de lei. Aşa cum se prezintă filmul la ora actuală, în format video digital, el nu poate deocamdată fi proiectat în cinematografe. Producătorii (Visual Art Center şi Quantum) au nevoie de suma de 30 de mii de dolari, ceea ce reprezintă echivalentul unui sprijin financiar pentru o gonflare pe peliculă, operaţiune necesară atât pentru o exploatare normală a sa în reţeaua de cinematografe, dar şi pentru participări la festivalurile internaţionale. Deja s-a pregătit traducerea şi subtitrarea filmului în limba engleză şi în curând va fi gata şi cea în limba franceză.

Un lucru interesant şi nu lipsit de semnificaţie este şi manifestul Concesia, lansat de autorul filmului alături de operatorul Ovidiu Gyarmath, scenaristul Viorel Florean, directorul de film Cosmina Văleanu şi regizoarea Theodora Herghelegiu, a cărei Fundaţie Quantum (Teatrul inexistent) a contribuit în mod decisiv la finalizarea acestui îndrăzneţ proiect. Iată câteva afirmaţii din acest Manifest: Un film nu se face în primul rând cu bani, ci cu relaţii umane. Porneşte de la premisa că nu vei primi bani pentru film de la nimeni. Nu vei fi dezamăgit, nici luat prin surprindere. Echipa filmului să fie formată numai din maniaci. Singurele excepţii, ca să nu dai de belea: electricianul, juristul şi contabilul. Nu uita: filmul se adresează publicului. Scopul lui este să fie văzut de cît mai mulţi oameni. Dialogurile sunt esenţiale. Dacă nu sună vorbit, aruncă-le la gunoi. Nu filma decât în locaţii, niciodată pe platou. Estetica există pentru cei care o caută cu lumânarea. (...) În lumea reală contează numai rezultatul. Ultimul îndemn: Filmaţi bine, numai filmaţi!

Deloc teribilist, doar plin de bun-simţ, manifestul acestor tineri cineaşti trebuie să dea de gândit mai vârstnicilor colegi. Exemplele lui Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Radu Muntean şi acum al regizorului Ovidiu Nicolae Georgescu demonstrează că o nouă generaţie de cineaşti români are ceva de spus şi spune chiar în afara bugetelor umflate ale cinematografiei (între 20 şi 30 de miliarde per film). Să sperăm că filmul 3 păzeşte va fi atent cântărit de distribuitorii de film pentru intrarea sa într-un circuit cinematografic naţional şi internaţional, menit să promoveze o experienţă singulară, dar cu atât mai semnificativă pentru starea de fapt a filmului în ţara noastră.



 Toate articolele despre 3 păzeşte


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Călin Stănculescu


Alte articole

 3 păzeşte, Călin Stănculescu


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer