Premii de jazz în premieră

Pentru prima dată în istoria jazzului românesc, Societatea Română de Radiodifuziune, cu sprijinul Ministerului Culturii, organizează o Gală a premiilor de jazz pe anul 2002, oferind distincţii la 11 categorii. Spectacolul desfăşurat săptămâna trecută a fost prezentat de Florian Lungu şi l-a avut ca realizator pe Alexandru Şipa.

Alături de cei doi cunoscuţi comentatori ai fenomenului jazzistic pe care i-am menţionat, în juriu s-au mai aflat Virgil Mihaiu, Alex Vasiliu şi Oltea Şerban-Pârâu. Începem cu lista premianţilor, lăsând comentariile pentru final. Premiul pentru blues a revenit CD-ului Radio Big Band Blues, Premiul pentru cea mai semnificativă activitate a unui muzician de jazz străin în România trombonistului şi dirijorului Tom Smith, Premiul pentru cea mai valoroasă realizare discografică lui Romeo Cosma, pentru discul Live in Paris şi trioului Răducanu-Golcea-Romanescu pentru albumul Pe vale, Premiul pentru performanţă externă a unui muzician român lui Marius Vernescu, pentru succesul repurtat la Concursul de la Montreux în 2002, Premiul de debut grupului New Academic Jazz Quartet, iar Premiul special al juriului lui Harry Tavitian, marcând împlinirea în 2002 a vârstei de 50 de ani şi a 30 de ani de activitate.




Formaţia anului este, în viziunea juriului, Aievea, Premiul de excelenţă i-a revenit lui Johnny Răducanu, Muzicianul anului este Mircea Tiberian, Premiul pentru publicistică de jazz a fost câştigat de revista "Steaua" din Cluj-Napoca, iar Premiul pentru cel mai valoros muzician al diasporei române lui Iancsy Korossy.





Deschiderea serii a aparţinut sonorităţilor de big band, iniţial sub conducerea lui George Natsis cu Hanno Hofer ca solist şi ulterior alături de americanul Tom Smith, venit, evident, cu aranjamentele lui "made in U.S.A.", care puneau în valoare atât componenta de show, cât şi pe cea muzicală a formaţiei.




Dacă aruncăm o privire de ansamblu asupra configuraţiei palmaresului vom constata o clară dominaţie a pianiştilor, cinci din cei şase pianişti premiaţi fiind prezenţi pe scenă. Majoritatea acestor distincţii au avut rol de consacrare, pentru că nume ca Romeo Cosma, Harry Tavitian, Johnny Răducanu sau Mircea Tiberian reprezintă evoluţii sonore, pe cât de diferite, pe atât de reprezentative pentru ceea ce însemană jazzul românesc actual.




Tânărul pianist Marius Vernescu, însă, care acum studiază la Hanovra, a fost adus în atenţia publicului şi specialiştilor autohtoni de un premiu cucerit în 2002 la Festivalul de la Montreux. Un temperament romantic, cu o tehnică fabuloasă şi plină de culoare, personalizându-se prin rupturi de tempo extrem de bine gestionate, Marius Vernescu era el însuşi atât de încântat de regăsirea cu publicul bucureştean încât n-ar mai fi plecat de pe scenă, spre încântarea auditoriului. Mai amintim apariţia în dublă ipostază a lui Sorin Romanescu şi Vlaicu Golcea, premiaţi atât împreună cu Maria Răducanu pentru albumul Pe vale, cât şi împreună cu Marta Hristea în grupul Aievea, dar şi evoluţia ambiţioasă a New Academic Jazz Quartet.




Concluzia ? O gală reuşită, conturată ca rezultat al entuziasmului lui Alexandru Şipa şi Florian Lungu. Aş avea totuşi două reproşuri, care poate nu vor mai exista data viitoare. "Circul" oamenilor de la sunet care uneori vorbeau mai tare decât se cânta pe scenă nu a putut fi depăşit decât de sonorizarea execrabilă a pianului, prea apropiat de sunetul unui ţambal.