Port.ro / august 2012
Brave
De la Brenda Chapman, regizoarea care ne-a adus The Prince of Egypt, şi Mark Andrews, cel care a lucrat ca scenarist pentru animaţia de efect Star Wars: Clone Wars, iată o năvalnică poveste despre curaj, familie şi a-ţi urma inima. O animaţie Disney-Pixar pentru prima dată cu acţiunea plasată în Scoţia. Merida de aici intră în galeria cu cele mai minunate prinţese, cu părul ei de foc cu tot (şi arc).
 
Cea mai nouă animaţie Disney-Pixar e o încântare pentru toată familia, cu atât mai mult cu cât se pot bucura de povestea frumoasă şi adulţii la varianta subtitrată şi copiii mici la cea dublată pentru ei în limba română.

Au fost de-a lungul anilor în desenele Disney tot felul de animale, prinţese (ba chiar şi una ieşită din tipare, de culoare), obiecte mai mult sau mai puţin electrice. Însă e pentru prima dată când studioul îşi îndreaptă atenţia către Scoţia, cu ce are ea mai celebru, mai special.

Aşa se face că, după cum veţi vedea, documentarea este meticuloasă. Sunt prezente în cadru toate caracteristicile faimoase ale ţinuturilor muntene - peisaje largi, pietrose, păduri de smarald, clanuri care se bat pentru ierarhie, kilturi (aşa cum s-a amuzat Mel Gilson să ne arate în Braveheart şi aici sunt două scene de goliciune - neexplicită -, ca să înţelegem ce se află sub ele), războinici destoinici şi mândri, femei aprige, rochii medievale, castele cocoţate în vârf de stâncă, cimpoaie, băutură, accent, muzică veche scoţiană, istorie, legende.

Eroina de acum nu diferă de mai vechile ei surate. E frumoasă, tânără, rebelă, fuge în pădure ca Albă ca Zăpada în Snow White and the Seven Dwarfs. Dar are un păr special, o vâlvătaie de culoarea aramei, o minune de privit cum se mişcă. Şi această găselniţă, la care animatorii au lucrat pe brânci, place şi te ţine cu ochii pe ecran.

Şi Brave, ca de obicei, este o poveste despre maturizare şi despre familie, în buna tradiţie Disney. Prinţesa Merida de aici îşi va găsi şi ea drumul, soarta, vocea.

Filmul e plin de gaguri şi umor blând, cadrul e plin de detalii de scenografie, povestea te poartă în goana calului, fără să te lase să respiri. Ca un bun film de ficţiune de aventuri.

Cum se întâmplă de la începuturi la Disney, animalele sunt umanizate. Însă merită să vedeţi filmul şi ursul de aici în posturile decente şi delicate, de Curte (vocea Emmei Thompson, o încântare în versiunea originală!).

Animatorii s-au amuzat să strecoare ici şi colo câteva anacronisme, care funcţionează şi fac sala să zâmbească. Totul e diferit de alte basme - eroina, regina, vrăjitoarea. Fiecare din aceste trei tipuri feminine au caracteristici originale, iar asta e un plus. Multe personaje secundare, toate simpatice, cu trăsături distincte şi mentalităţi comice, cu calităţi şi defecte.

Filmul reuşeşte să farmece, să fie original, să nu te trimită cu gândul la nimic altceva, să nu te plictisească, indiferent de ce vârstă ai. Ceea ce e perfect. Menhirele sunt impresionate, ca şi binele alese momente dramatice şi lirice. Şi da, pentru că este un Disney, cele câteva cântece din coloana sonoră dau eroinei avânt şi speranţă.

Iar regizorii au şiretenia să lase finalul deschis, pentru o eventuală continuare, poate o trilogie ca la Shrek

Regia: Mark Andrews, Brenda Chapman Cu: voci: Kelly Macdonald, Emma Thompson, Billy Connolly, Kevin McKidd, Robbie Coltrane, Craig Ferguson, Julie Walters

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus