Teatrul românesc din Secuime vă aşteaptă să-i spuneţi dacă a meritat să se nască - Teatrul Andrei Mureşanu la 25 de ani

Teatrul Andrei Mureşanu / TAM din Sfîntu Gheorghe a împlinit anul acesta 25 de ani, pe care se pregăteşte a-i sărbători între 26-31 octombrie 2012. Cînd e vorba de teatru, mai ales de teatrul românesc din Secuime, îmi vine greu să folosesc termenul de sărbătoare. Cînd e vorba de TAM prefer să spun, şi de cînd am intrat în relaţie cu acest teatru tot spun: TAM nu trebuie sărbătorit, în TAM trebuie investit! Cum a investi înseamnă A MIZA pe ceva, la aniversarea lui Andrei Mureşanu din octombrie 2012, spectatorii şi colaboratorii acestui teatru sînt invitaţi la întîlnirea cu cele mai recente producţii TAM şi la un dialog despre investiţiile / mizele sale trecute şi prezente.

Pînă la întîlnirea din octombrie 2012, cei ce cunoaştem istoria TAM avem libertatea de a ne juca cu întrebări de neocolit pentru orice teatru, indiferent de vîrsta pe care o împlineşte: a meritat TAM să se nască? Istoria comunităţii locale şi cea a teatrului românesc vor consemna ceva din cele 25 de stagiuni ale teatrului românesc din Secuime, ceva ce merită apărat, continuat şi promovat şi la aniversarea de 50 sau 100 de ani?

Dacă ar fi să rezum istoria TAM la cea mai importantă miză a sa, pentru care a meritat să se nască, cred că aceasta este investiţia în Radu Afrim. Andrei Mureşanu este primul teatru care l-a angajat pe Radu Afrim, cînd nimeni nu-şi asuma riscul de a paria pe tînărul artist. Iar gestul de curaj îi aparţine criticului Doru Mareş, directorul din 2001 al TAM. Prin curajosul pariu, Andrei Mureşanu a cîştigat ceva la care rîvnesc toate teatrele din România, dar foarte puţine se pot lăuda cu acest preţios ceva: a cîştigat un brand. De ce este Radu Afrim un adevărat brand pentru teatrul românesc din Secuime? Dacă un brand înseamnă garanţie de calitate şi vizibilitate, realitatea este că toate spectacolele montate de Radu Afrim la Sf. Gheorghe (Alge. Bernarda's House Remix, Trei surori, David's boutique, De mână, Lucia patinează, Mai întâi te naşti), dar absolut toate i-au adus lui Andrei Mureşanu succes de public şi de presă şi l-au introdus în lumea bună a teatrului românesc şi european.

Ambianţa culturală a Sfîntului Gheorghe de Covasna este mereu în schimbare şi este formată, ca în orice oraş, de valorile intelectuale, morale şi artistice pe care instituţiile de cultură din zonă le promovează / le pun în circulaţie la un moment dat sau în mod constant. În zona Secuimii, ambianţa culturală este dominată de tendinţe de izolare pe criterii etnice, în sensul că românii şi maghiarii nu prea se întîlnesc în proiecte comune, fiecare îşi cultivă cum ştie şi cum vrea valorile care le definesc identitatea etnică şi culturală. Al doilea motiv pentru care TAM a meritat să se nască este faptul că această instituţie a avut o contribuţie decisivă în formarea unei ambianţe culturale europene în Secuime, prin producţiile sale artistice şi prin cele trei festivaluri pe care le-a experimentat (Atelier / Radu Macrinici, Trans.Form@ / Horaţiu Mihaiu, TAMper2 / Florin Vidamski).

Ca orice minoritate din lumea civilizată, românii din Secuime aveau nevoie de o instituţie care să îi reprezinte în dialogul intercultural specific spaţiilor multietnice. Al treilea motiv pentru care teatrul românesc din Secuime a meritat să se nască este faptul că TAM a devenit instituţia prin care românii din zonă au intrat, fără complexe, în dialog cultural cu vecinii maghiari, dar şi în dialogul teatral naţional şi european.

La aniversarea din octombrie 2012, TAM îşi aşteaptă spectatorii şi invitaţii cu două premiere, Oricine de Péter Kárpáti, în regia lui Theodor Cristian Popescu, şi Misterul şi melancolia unei străzi, în regia lui Horaţiu Mihaiu. Despre mizele celor două premiere pe ţară voi scrie în următoarele episoade ale campaniei de promovare TAM25, deocamdată vă asigur că amîndouă au forţa de a le oferi spectatorilor noi motive să aplaude naşterea teatrului românesc din Secuime.