..."Nu face vântul cu pomul / Ce face femeia cu omul", sună o vorbă strămoşească. Însă n-o poţi aplica la populaţia de tineri în afirmare din New York, aşa cum ni-i arată Andy Tennant în comedia lui. New York-ul e o junglă, cunoaştem, iar legea concurenţei nu se aplică numai pe Wall Street. Ca să izbuteşti trebuie să arăţi că eşti competitiv. Să arăţi şi să te îmbraci într-un anume fel, să respecţi regulile, dar să fii primul capabil să treacă peste ele ca să ajungi la ţel. Care ţel e în cazul de faţă unul sentimental.
De fapt, s-a pornit de la ideea că după ce a fost robot şi erou de acţiune Will Smith avea nevoie de o postură romantică. Şi s-a găsit şi scenariul capabil să-l facă pe Smith să pozeze cu cercei în ureche, costum de satin alb şi trandafir între dinţi, pe coperta revistei franţuzeşti "Première".
Poziţia de "date doctor", adică de sfătuitor în ale seducţiei, nu-l dezavantajează pe Will Smith, care e zeflemitor şi simpatetic în egală măsură. Filmul e într-adevăr amuzant în prima jumătate, fără să fie deosebit de adânc (dar cine-i cere asta?), pentru ca în a doua jumătate, când poantele se restrâng şi romance-ul câştigă teren, să nu mai fie atât de interesant. Cele mai amuzante secvenţe sunt cele în care Alex Hitchens, alias Hitch, îl instruieşte pe durduliul Albert (Kevin James) cum s-o seducă pe cea mai inaccesibilă femeie, Allegra Cole, care, pe lângă că-i e şefă, mai e şi interpretată de top-modelul Amber Valletta.
Pe ecran totul e posibil, deci Albert nu trebuie să facă prea multe. Doar să fie autoritar şi totuşi blând, dar mai ales plin de mistere şi aparent distant. Allegra eşuează ca o muscă în plasa întinsă de elefant. Ca într-o comedie romantică clasică, Hitch trebuie zguduit în sistemul lui axiologic de o femeie cu calităţi asemănătoare, ba chiar mai tare ca el. Aceasta este Sara, reporteriţă "pe monden", care şi ea dă sfaturi pertinente prietenelor inocente de care profită pentru aventuri de-o noapte şacalii New York-ului. Ca într-o comedie romantică clasică, Hitch se împiedică atunci când e lângă Sara, îşi prinde haina în portiera maşinii şi îi zboară un picior peste cap când cei doi merg cu jet-ul.
Manual de seducţie modernă sau nu (trecut e, dar şi mult mai actual Dangerous Liaisons), Hitch îşi are rădăcinile, spune scenaristul Kevin Bisch, în propriile lui experienţe de la colegiu, când fetele cărora le făcea curte îl invitau în camera lor să îi arate albumul cu poze. Acesta spune că s-a prins târziu că fetele aşteptau să fie sărutate. Manual de seducţie sau nu, Hitch e înainte de toate o comedie la care poţi râde. Ce să-i ceri mai mult unei comedii?