Premieră cu Angajare de clovn la Cluj

Asociaţia Culturală "Art-Cord" în parteneriat cu Radio Cluj, anunţă premiera spectacolului independent Angajare de clovn de Matei Vişniec, care va avea loc la Sala Studioului de Radio Cluj de pe strada Donath nr.160. Premiera spectacolului va avea loc duminică, 21 aprilie 2013 de la ora 19:00.

Regia spectacolului este semnată de Alexandru Gherman. Scenografia: Carmencita Brojboiu.
Distribuţia: Enikő Györgjakab (Niccollo) / Romina Boldaşu (Filippo) / Elena Ivanca (Peppino)

Regizorul despre spectacol

Piesa m-a atras de la prima ei citire. Este, fără îndoială, una dintre cele mai bune piese de teatru scrise de un autor român contemporan. Am acceptat imediat sugestia de a o realiza. Având în vedere caracterul universal şi actual al subiectului am considerat că personajele ne pot reprezenta pe oricare dintre noi, indiferent de vârstă, sex sau profesie. De unde ideea că cele trei roluri să fie interpretate de trei actriţe, din generaţii şi de naţionalităţi diferite, fapt care a constituit o provocare şi o împlinire pentru fiecare dintre ele.
Proiectul este independent din toate punctele de vedere fiind realizat de o echipă talentată pentru care pasiunea pentru teatru a fost singurul motor care a dus la înfăptuirea lui.
Trăim o perioadă foarte agitată cu o evidentă lipsă de respect, înţelegere şi compasiune faţă de semeni, de valori şi în care există o luptă acerbă pentru bani şi poziţie socială. În consecinţă personajele nu pot reacţiona decât în acest mod. Matei Vişniec spunea într-un interviu: "Poate am scris o piesă care va rezista în istoria literaturii române, e ultima piesă pe care am scris-o în România, eram obosit, nu mai voiam să scriu nici teatru. Este o piesă realistă din punctul meu de vedere, sunt nişte oameni vii care se întâlnesc şi discută, iar faptul că după 20 de ani emoţionează îmi dă speranţă că poate nu mi-am irosit viaţa în scris".
Piesa nu doar că îşi păstrează actualitatea după mai bine de 25 de ani de la apariţie dar putem afirma că anumite boli ale societăţii s-au acutizat de la scrierea ei, pe fondul "democraţiei" astfel că o abordare într-o cheie comică vine să dea o speranţă în ideea în care poate nu ar trebui să ne luăm prea tare în serios. Poate dacă ne-am gândi mai mult la ce se petrece "acum", "azi" şi la faptul că nu noi reprezentăm centrul universului, drama societăţii noastre s-ar atenua.

Despre piesă şi despre spectacol
Matei Vişniec, născut la Rădăuţi în 1956, pleacă din România în 1987 cerînd azil politic în Franţa. Copilăria şi-a petrecut-o la Rădăuţi, oraş a cărui linişte patriarhală era cînd şi cînd întreruptă de spectacolul de circ, care vizita din timp în timp localitatea, şi care i-a trezit gustul pentru teatru. Această atmosferă o recrează scriitorul în unele dintre piesele sale: Bîlci / Femeia ţintă şi cei zece amanţi sau Angajare de clovn. Piesele scrise între 1977 şi 1987 au fost cenzurate, circulînd pe ascuns. După 1989 devine autorul cel mai jucat din România.
Farsa tragică Angajare de clovn, după ce a primit Premiul pentru cea mai bună piesă a anului la Galele UNITER din 1991, va fi publicată în volum de Editura Unitex în 1993, urmînd ca în 1995 să apară şi în limba franceză. În piesă absurdul interferează cu tragicul, comicul, dramaticul, grotescul, dar umorul este unul colocvial impregnat de un lirism discret. Criticul literar Laura Pavel îl cataloghează drept un "text simptomatic pentru dramaturgia post-absurdă în care stridenţele avangardiste ale teatrului anilor'60 sînt trecute prin filtrul unei ironii îndulcite cu accente lirice".
Niccollo, Filippo şi Peppino sînt inşi anonimi, interşanjabili. Sînt toată lumea şi nimeni. Suspendaţi în inactivitate, în stagnarea mortificatoare, ei îl aşteaptă, poate, pe Godot, poate altceva. Şi în tot acest timp incert ei se tachinează, sînt sarcastici, invidioşi, ingenui manifestînd un amestec de cruzime, tandreţe, infantilism, iar bufonadele lor sînt un soi de parabole ale morţii. Ei nu sînt esenţial răi, ci alienaţi de o societate care le dă senzaţia că nu mai are nevoie de ei, frica de eşec şi invidia mergînd pînă într-acolo încît ajung să se devore între ei. O temă (parcă) mai actuală ca niciodată. Atent exploatat în spectacol, acest conflict stă la baza tuturor acţiunilor fizice ale interpretelor. Opţiunea pentru alegerea a trei actriţe tinere în rolurile celor trei clovni bătrîni - dincolo de faptul că aceste personaje "ne pot reprezenta pe oricare dintre noi, indiferent de vârstă, sex sau profesie" - conferă montării un plus de savoare, de energie debordantă, de comic autentic obţinut din subtilul melanj al dramatismului celui mai profund cu umorul sclipitor. Un spectacol-bijuterie-în-filigram.

Despre realizatori
Alexandru Gherman vine din sfera matematicii / informaticii. Este absolvent al Facultăţii de Matematică, departamentul de Informatică al Universităţii "Babeş-Bolyai" (2004), al unei teze de doctorat în care a îmbinat informatica, biostatistica medicală şi artele vizuale (2009), dar şi al unui master în film la The London Film School - una dintre cele mai prestigioase şcoli de film din lume (2009-2012).
Apropierea de film-teatru datează din perioada elaborării tezei de doctorat (2006), cînd Alexandru Gherman semnează producţia 2 la Prague Film School, apoi De unică folosinţă, inclusă în proiectul Banii realizat de Florin Piersic Jr. A urmat filmul inclus în teza de doctorat, Dacă nu ar trebui (2008), I and I realizat în parteneriat cu National Gallery Londra, Contact (2010). În parteneriat cu Comisia Europeană din Marea Britanie a realizat filmele Slices of life at Romanian Monasteries (printre parteneri fiind şi The Cinema Museum, London International Documentary Festival şi Film Education), Chamber Orchestra of Europe: A Small Miracle (film documentar al uneia dintre cele mai prestigioase orchestre simfonice din lume) şi Euromix Gardens. Dar ceea ce îl recomandă cu asupra de măsură, ca un pasionat şi promiţător creator de spectacole, este asistenţa de regie pe care a făcut-o la spectacolele lui Andrei Şerban: Hedda Gabler de Henrik Ibsen (la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, 2012), Indiile galante de Jean-Philippe Rameau şi Troienele după Euripide (la Opera Română din Iaşi, 2013). În vara anului 2012 a participat şi la Academia Itinerantă "Andrei Şerban" de la Mogoşoaia, unde a realizat un film al evenimentului.

Carmencita Brojboiu este scenograf la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj.
Are un palmares impresionant, cu numeroase participări la expoziţii de grafică, naţionale şi internaţionale, personale ori de grup. Pe lîngă lucrările de grafică, activitatea ei creatoare se regăseşte în decorurile şi costumele pe care le-a realizat în compania unor regizori de calibru. Creaţia ei scenografică reuşeşte să completeze, să nuanţeze, să vină în prelungirea ideatică a regizorilor cu care a colaborat. Talentul ei a fost răsplătit cu multe premii ori nominalizări la gale sau festivaluri de profil.
A lucrat cu numeroşi regizori dintre care menţionăm cîţiva. Cu Mona Chirilă a realizat scenografia la producţiile: Căsătoria de N.V. Gogol, Mantaua după Gogol şi Bulgakov, Nunta însîngerată de F.G. Lorca, Nopţi din cele o mie şi una, Piaţeta de Goldoni.
Din colaborarea cu Tompa Gábor au rezultat numeroase spectacole, multe dintre ele premiate: Medeea-cercuri după Euripide (Premiul pentru cele mai bune costume la Festivalul Naţional de Teatru Uzice din Serbia), Casa de pe graniţă de S. Mrozek, Discipolii de A. Visky (Premiul "Vlad Mugur" pentru scenografie), O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, Cvartet de H. Müller, Jacques sau supunerea de E. Ionesco (Premiul pentru scenografie la Festivalul Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara), Rinocerii de E. Ionesco (montat şi la Teatrul Naţional din Praga), Vinerea lungă de A. Visky, Trei surori de Cehov, Richard III de W. Shakespeare, Alcoolicii de A. Visky, Leonce şi Lena de G. Büchner (nominalizare pentru cele mai bune costume la Premiul Criticilor de Teatru din Ungaria şi cea mai buna scenografie la Galele UNITER 2009).
De asemenea, colaborarea cu Andrei Şerban se întinde pe parcursul mai multor ani, rezultatul fiind spectacole de un foarte înalt nivel artistic, cu numeroase nominalizări (inclusiv) pentru scenografie: Unchiul Vania de A.P. Cehov (nominalizare pentru cea mai bună scenografie la Galele UNITER 2007 şi la Premiul Masca de Aur din Rusia pentru acelaşi spectacol realizat la Teatrul Alexandrinski din Sankt Petersburg), Strigăte şi şoapte după Ingmar Bergman, Ivanov de A.P. Cehov, Hedda Gabler de H. Ibsen, opera-balet Indiile galante de Jean-Philippe Rameau.

Enikő Györgyjakab este actriţă a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj şi proaspăt nominalizată la categoria de Cea mai bună actriţă în rol secundar la Galele UNITER 2013 pentru creaţia din spectacolul lui Andrei Şerban, Hedda Gabler de Hebrik Ibsen. Un rol de excepţie a făcut şi în primul spectacol montat de Andrei Şerban la Teatrul Maghiar din Cluj, Unchiul Vania de A.P. Cehov, unde interpreta rolul Elenei Andreevna.
Un alt mare regizor cu care actriţa a colaborat este Silviu Purcărete, care a distribuit-o în spectacolul său Gianni Schicchi de G. Puccini (Ciesca III). De asemenea, Mihai Măniuţiu a distribuit-o în majoritatea spectacolelor realizate la Teatrul Maghiar: Cîntarea Cîntărilor (Sulamita-Sophia), Moartea lui Danton de G. Büchner (Lucile), ori în Desdemona din Othello şi prea iubita lui Desdemona de W. Shakespeare (la M Studio din Sfîntu Gheorghe).
Regizorul Tompa Gábor îi încredinţează partituri dificile în Vinerea lungă de A. Visky (Fata), Richard ale III-lea de W. Shakespeare (Lady Anne), Trei surori de A.P. Cehov (Natalia Ivanovna / Svetlana), Născut pentru niciodată de A. Visky (Fata), Leonce şi Lena de G. Büchner (Lena), Ruins True Refuge. În Aniversarea de Vinterberg-Rukov-Hansen, în regia americanului Robert Woodruff este Pia, în Dundo Maroje de Marin Držić, regia Robert Raponja este Pera, iar în Ubu Rege de A. Jarry, regia Alain Timar este Madam Ubu. Abilităţile fizice remarcabile fac din ea o colaboratoare constantă a lui Peter Uray, care a distribuit-o în spectacole de teatru-dans: Hamlet de W. Shakespeare (Ophelia), Woyczeck de G. Büchner (Doc), Vrăjitoarele din Salem de A. Miller (Abigail Williams).

Romina Boldaşu este absolventă de teatru a Universităţii "Spiru Haret" din Bucureşti şi a unui master în actorie la East 15 Acting School din Londra.
Dotată cu o mobilitate corporală de excepţie, cu aptitudini pentru dans, jonglerie, acrobatică, pantomimă, clovnerie, manifestă abilităţi în violonistică. Este colaboratoare a Trupei lui Mihai Mălaimare, Teatrul Masca din Bucureşti, încă din timpul facultăţii (2009).
În perioada masterală londoneză reuşeşte o creaţie personală Rhapsody in two parts, written by a lady şi mai multe colaborări: A Mouthful of Birds, regia Monique Wilson (The pig / Woman / Female prison officer), McBeth regia Joanne Howarth (Teatrul The Globe, Londra), A dream play, Compania 21 Limbs, regia Francesca Castelbuono (Hoxton Hall, Londra), Blue Beard Babes, teatru-dans Compania de teatru 6, 7, 8, regia Fana Cioban şi Carita Liljendal (Teatrul The Cookpit). După absolvirea masteratului joacă în Cleopatra din Pentecost, regia Gavin McAlinden, compania de teatru Charm Offensive, la Biserica St.Leonard Sgoreditch.
Cea mai recentă apariţie a tinerei actriţe este aceea din Femeie din Troia din Troienele după Euripide, un spectacol de Andrei Şerban la Opera Română din Iaşi.

Elena Ivanca este actriţă a Teatrului Naţional din Cluj.
Remarcată la Gala Tînărului Actor "Hop" de la Mangalia pentru Ţuşca Vilmoş din Declaraţie de Tudor Muşatescu, actriţa reuşeşte să-i capteze atenţia regizoruluiVlad Mugur la audiţia pentru ultimul lui spectacol. O va distribui în rolul reginei Gertrude din Hamlet de W. Shakespeare, creaţie rămasă încă vie în memoria spectatorilor.
Mihai Măniuţiu îi pune în valoare stranietatea expresiei distribuind-o în Exact în acelaşi timp de G. Naum (Robert / Luiza), Banchetul sau Calea spre Momfa (Călător spre Momfa), Alcesta de Euripide (Prima slujitoare). Ca şi Radu Afrim, care îi încredinţează o partitură dificilă, distribuind-o în Distinsa doamnă care face firimituri din Mansardă la Paris cu vedere spre moarte de Matei Vişniec. În regia lui Alexandru Dabija va juca Mata Hari din spectacolul Colonelul şi păsările de H. Boicev, iar Mona Chirilă o va distribui în Smeraldina din Slugă la doi stăpîni de Carlo Goldoni, în Micuţa Bernadette din Bîlci de Matei Vişniec, în rolurile de compoziţie ieşite din tiparul obişnuit Tanti Linica moartă / Gerda din Zenobia după Gellu Naum, în Miţa Baston din D'ale carnavalului de I.L. Caragiale. Cristian Hadji-Culea o distribuie în Aceşti nebuni făţarnici de Teodor Mazilu (Silvia) şi în Un cuplu ciudat de Neil Simon (Sylvie). Cătălina Buzoianu cu care actriţa s-a întîlnit la un work-shop pe Cehov, fiind remarcată în mod deosebit de regizoare, îi încredinţează rolul principal din Cînd noi, morţi, înviem de Henrik Ibsen (Irene). Din colaborarea cu Tompa Gábor au rezultat două roluri: Regan din Regele Lear de Shakespeare şi Doamna Smith din Cîntăreaţa cheală de E. Ionesco.
Studioul de Radio Cluj îi acordă în 2008 un Premiu pentru activitatea închinată artei. Actriţa este şi autoarea unei interesante teze de doctorat avînd ca temă problema gesticii în spectacolul de teatru (Gestul ca mediator şi creator de sens).

Parteneri media: Radio Cluj, TVR Cluj, Zile şi Nopţi,, Transilvanian International Film Festival, ArtAct Magazine, Liternet, Fundaţia AltArt, Radio România Cultural, Szabadság, Făclia de Cluj, Paprika Radio.