Beyond The Sea. O altă viaţă

Nominalizare Globul De Aur – Cel Mai Bun Actor (Kevin Spacey)

Distribuţie: Kevin Spacey, Kate Bosworth, John Goodman, Bob Hoskins, Brenda Blethyn, Greta Scacchi
Regie: Kevin Spacey
Scenariu: Kevin Spacey/Lewis Colick
Imagine: Eduardo Serra
Costume: Ruth Myers
Montaj: Trevor Waite
Muzica: Cristopher Slaski

  Sinopsis:

Pentru Bobby Darin (Kevin Spacey), scena era viaţa sa. Era cea care-i făcea inima să bată mai repede. Se trezea la viaţă când era pe scenă, chiar dacă în culise era la un pas de moarte. In Beyond The Sea, Bobby ne spune povestea vieţii sale, şi a ultimului său mare spectacol.

Suferind de o febră reumatică gravă, care i-a atins inima, Walden Robert Cassotto – Micul Bobby (William Ullrich) n-are mari şanse să apuce vârsta de 15 ani. Dar atunci când mama sa Polly (Brenda Blethyn) îi arată câtă fericire îi poate aduce muzica, Bobby descoperă impulsul de care are nevoie pentru a rămâne în viaţă. Muzica reprezintă pentru el o altă lume, dincolo de boală, o lume în care talentul deosebit, ambiţia şi imaginaţia pot fi mai importante decât o inimă bolnavă. Cu ajutorul şi sprijinul neprecupeţit al devotatei sale familii - Polly, sora sa mai mare Nina (Caroline Aaron) şi soţul Ninei Charlie (Bob Hoskins) - Bobby va deveni o vedetă.

Şi va ajunge într-adevăr pe culmile gloriei. Lucrând împreună cu cel mai bun prieten al său, Steve Blauner (John Goodman), care-i este şi manager, Bobby îşi croieşte cu încăpăţânare propria sa potecă către succes, compunând cântece originale şi interpretând mai multe genuri muzicale. Dorind să cuprindă întreaga industrie a divertismentului, Bobby se lansează în cinematografie şi se căsătoreşte cu cea mai îndrăgită vedetă americană, Sandra Dee (Kate Bosworth). Dar neîncetata ambiţie profesională a lui Bobby a început să-i otrăvească viaţa personală, iar la sfârşitul anilor `60 se trezeşte singur, confuz şi debusolat. In cele din urmă, pradă bolii sale din copilărie care îşi face simţită prezenţa, Bobby va trebui să-şi reanalizeze prietenii, familia şi extraordinarul talent, pentru a-şi linişti astfel demonii interiori şi a-şi accepta destinul.

Incă de la vârsta de şapte ani, Walden Robert Cassotto – Micul Bobby (William Ullrich) ştie că şansele nu sunt de partea sa. Febra reumatică i-a schilodit inima pe viaţă, şi probabil că nu va apuca vârsta de 15 ani. Familia lui Bobby – mama sa Polly (Brenda Blethyn), sora sa mai mare Nina (Caroline Aaron) şi soţul Ninei Charlie (Bob Hoskins) – fac tot ce le stă în puteri pentru a-i ajuta. Inima slăbită a lui Bobby este o prezenţă constanta, dar Polly, o fostă cântăreaţă, îl va ajuta să descopere un alt lucru extrem de important: muzica. Muzica este paiul de care Bobby se va agăţa cu disperare; nu se mulţumeşte doar să cânte, dar stăpâneşte la perfecţie pianul, tobele şi chitara înainte de a ajunge la adolescenţă. Muzica îl transpune într-un alt univers, în care nu există boala sau sărăcia. La picioarele lui este o lume a cântecelor care parcă se compun de la sine, a cuplurilor care dansează pe inflexiunile vocii lui Bobby. Băiatul are un plan, şi nici o slăbiciune a inimii nu-i va sta în cale.

La 20 de ani, Bobby cântă deja în cluburile de noapte, însoţit de o adevărată echipă care-l protejează, din care fac parte Charlie, Steve Blauner (John Goodman), cel mai bun prieten al lui Bobby, care-I este şi manager, şi regizorul muzical Dick Behrke (Peter Cincotti). Publicul nu este mereu aşa cum trebuie, dar eşecul nu face decât să-l întărească pe Bobby, care este din ce în ce mai ambiţios şi mai conştient de talentul său. Odată ce cariera sa este pe drumul cel bun, Bobby scrie un cântec în doar 20 de minute, pe care-l înregistrează. "Splish Splash" este o adevărată seenzaţie, iar Bobby Darin devine cel mai nou idol al adolescenţilor americani.

Dar Bobby n-are de gând să se limiteze la un singur gen muzical, sau să scoată discuri doar pentru adolescenţi. Increzător în talentul său de a compune hituri, insistă în a scoate un album cu piese standard. A ieşit câştigător din această încercare, iar "Mack the Knife" îl transformă pe Bobby într-o vedetă în adevăratul sens al cuvântului. Acum a sosit momentul penrtu următoarea provocare: cinematografia.

Bobby pleacă în Italia pentru a juca rolulu principal din filmul Come September, în care o are drept parteneră pe faimoasa Sandra Dee (Kate Bosworth). Indrăgostit la prima vedere, Bobby îşi va folosi întreg arsenalul pentru a o cuceri pe tânăra şi inocenta actriţă, deşi aceasta este ţinută din scurt de ambiţioasa ei mamă, Mary (Greta Scacchi). In ciuda faptului că Mary se opune cu toate forţele, Bobby şi Sandy se căsătoresc şi se mută într-o casă fastuoasă din Beverly Hills. Bobby se bucură de un şir neîntrerupt de succese, fiind cap de afiş la legendara Copacabana din New York, realizând astfel cel mai îndrăgit vis al său şi al lui Polly. In 1964, cariera sa muzicală atinge apogeul odată cu nominalizarea sa la Premiile Academiei pentru Captain Newman, M.D.

In ochii lumii, Bobby şi Sandy sunt cuplul de vis al Hollywood-ului. Dar cariera kui Sandy este în impas, iar orarul imposibil al lui Bobby, prins până peste cap cu filmări, înregistrări şi turnee face ca relaţia lor să fie din ce în ce mai dificilă. Goana sa nebună după faimă şi popularitate îl îndepărtează de oamenii care îl iubesc şi care cred în el cu adevărat. Confuz şi debusolat, Bobby o părăseşte pe Sandy la sfârşitul anilor `60 şi încearcă să dea un nou înţeles vieţii sale, implicându-se în politică şi lăsând în urmă luxul Las Vegas-ului pentru a se orienta către cântece care protestează împotriva războiului şi tunsori hippie. Dar "noul Bobby Darin" este respins cu brutalitate de către fanii care aşteptau o vedetă stilată. In cele din urmă, pradă bolii sale din copilărie, se întoarce din nou către prietenii, familia sa şi extraordinarul său talent pentru a scăpa astfel de demonii care-l macină; se întoarce pe scenă în încercarea de a se accepta pe sine şi de a găsi un nou sens vieţii sale.

  Despre producţie

Beyond The Sea reprezintă viziunea plină de imaginaţie şi de meşteşug a lui Kevin Spacey (actor şi producător nominalizat la Premiile Academiei) asupra vieţii şi timpului în care a trăit Bobby Darin, cel care a lăsat o urmă de neşters asupra muzicii populare, a cluburilor de nopate, a filmului şi a televiziunii de-a lungul celor 14 ani de carieră. Chiar dacă oamenii din întreaga lume cunosc muzica lui Darin, mai ales succesele sale precum "Splish Splash" sau "Mack the Knife," povestea sa personală este mai puţin celebră. Filmul lui Spacey, Beyond The Sea, rememorează remarcabila ascensiune artistică şi personală a lui Darin, cariera sa muzicală care l-a transformat într-o adevărată vedetă – şi care l-a adus pe puştanul zdrenţăros din Bronx în calea celei mai îndrăgite vedete americane, Sandra Dee. Interpretând chiar el cântecele lui Darin, Spacey întruchipează charisma, stilul şi vitalitatea care l-au transformat pe Darin într-o celebritate. In acelaşi timp, filmulu nu încearcă să treacă sub tăcere neîncetata goană a lui Darin după celebritate, cercetând felul în care un astfel de om nu numai că influenţează publicul, ci şi pe ce cei care-l cunosc şi iubesc.

Mulţumită simţului său muzical şi frazării meşteşugite, Bobby Darin ar fi reuşit să se impună chiar şi numai cu vocea sa de execpţie. Dar talentul lui Darin era mult mai complex, făcându-l mai mult decât un simplu cântăreţ: muzician autodidact, era un compozitor care cânta la chitară, tobe şi pian. La sfârşitul anilor `50, a obţinut succesul cu celebrele melodii "Splish Splash", "Queen of the Hop" şi "Dream Lover," devenind un adevărat idol al adolescenţilor de pretutindeni. Dar Darin nu s-a mulţumit cu un singur gen muzical, iar cel de-al doilea album al său, "That's All", a reluat o serie de piese consacrate. Acest LP conţinea versiunea lui Darin după "Mack the Knife", care a ocupat locul1 în topurile Billboard timp de nouă săptămâni, şi a obţinut premiul Grammy ca Cel Mai Bun Disc al anului, în timp ce Darin, în vârstă de 23 de ani, era ales Cel Mai Bun Artist. A devenit unua dintre cele mai căutate vedete din Las Vegas, ba chiar a depăşit recordul de popularitate al lui Frank Sinatra la clubul Copacabana.

De-a lungul carierei sale, Darin a scos zece cântece care au intrat în Top 10, şi a înregistrat melodii în numeroase genuri muzicale, printre care se numără country, Broadway, folk şi R&B. A obţinut primul său rol principal în 1961, în comedia romatică Come September, iar mai apoi a colaborat cu regizori precum John Cassavetes, la drama Too Late Blues, sau Don Siegel, la drama de război Hell Is For Heroes. In 1963, a fost nmoinalizat la Premiile Academiei şi la Globul de Aur pentru rolul său din Captain Newman, M.D., în care joacă alături de Gregory Peck. A mai fost gazda unui apreciat serial de comedie, "The Bobby Darin Amusement Company."

Kevin Spacey a auzit de numele lui Bobby Darin încă din copilărie. In ampla colecţie de discuri a tatălui său se aflau şi LP-urile lui Darin, iar Spacey a crescut ascultând şi iubind marile trupe care l-au influenţat pe Darin. Dar era ceva legat de Darin, de muzica şi de persoana acestuia, care l-a impresionat puternic pe viitorul actor. După cum spune Spacey, "mi se părea că e cel mai tare tip de pe faţa pământului. Stilul său, felul de a interpreta arătau felul în care l-a influenţat Sinatra, dar cu toate acestea era unic în felul său." Pe măsură ce creştea, Spacey auzea din ce în ce mai multe despre muzica lui Darin, ceea ce-l făcea să-l admire şi mai mult. "Am început să realizez amploarea talentului său, felul în care a trecut de la rock & roll la muzică pop music, gospel, folk, country/western şi în cele din urmă, la cântece de protest împotriva războiului din Vietnam. Dacă te gândeşti acum la această traiectorie, în contextul unei cariere care a durat doar 14 ani, îţi dai seama că e destul de remarcabil".

Asumându-şi rolul de regizor ca şi pe cel de vedetă a filmului Beyond The Sea, Spacey a vrut să aducă un omagiu memoriei lui Darin, unicităţii acestuia. "Nu mi-am dorit decât să fac un film amuzant despre un om care-şi petrece timpul amuzându-i pe ceilalţi", explică actorul. "Un om care se urca pe scenă în fiecare seară şi crea acea atmoferă intimă, de club, care acum nu mai poate fi regăsită".

Pentru a crea o astfel de imagine, Spacey şi-a dat seama că trebuie să înţeleagă în totalitate şi să se identifice cu viziunea lui Darin asupra muzicii. In ceel din urmă, a petrecut cam patru ani explorând creaţiile lui Darin, ascultând, repetând şi înregistrând. Spacey îşi aminteşte: "De fiecare dată când plecam pe undeva la o filmare, stăteam în camera de hotel învăţându-i melodiile, ma duceam în studiouri, înregistram şi în tot acest timp încercam să aflu lucruri noi despre el. Incercam să găsesc o cale de a deveni Bobby, dar fără a cădea în capcana unei palide imitaţii. Simţeam că eu trebuia să cânt toate melodiile pentru ca întregul film să capete viaţă".

Cu toate acastea, faptul că Spacey va cânta în film n-a fost evident încă de la început. Managerul lui Darin, Steve Blauner, supraveghează în continuare utilizarea muzicii acestuia, păstrând cu vigilenţă moştenirea prietenului său. Atunci când a acordat licenţa pentru ecranizarea poveştii lui Darin, Blauner a insistat pentru introducerea unei clause contractuale care să stipuleze utiliziarea înregistrărilor lui Darin. Atunci când reprezentanţii lui Spacey au sunat spunând că actorul vroia să cânte şi i-au cerut să-I ajute, Blauner a refuzat cu vehemenţă. Vorbind despre Darin, le-a spus reprezentanţilor lui Spacey: "Omul acesta este sufletul meu pereche, fratele meu. Este cineva pe care l-am iubit mult, pe care încă îl mai iubesc, la care încă mă gândesc mereu. Si nu pot să fac parte din acest film dacă nu veţi folosi vocea lui Bobby. Pur şi simplu mi-e imposibil. Puteţi face acest film şi singuri."

La puţin timp după acestea, Blauner îşi aduce aminte: "M-a sunat Kevin, care era la Londra. Nu mă mai întâlnisem cu el niciodată, era prima oară când vorbeam. I-am spus: "Bună, ce mai faci? Sunt un mare admirator de-al tău. Dar n-ar trebui să cânţi". Ai crede că cu aceste cuvinte conversaţia a luat sfârşit. Dar am continuat să vorbim timp de două ore." Managerul lui Darin a rămas ferm pe poziţii, dar a acceptat invitaţia lui Spacey de a lua prânzul împreună atunci când actorul a sosit la Los Angeles. Faţă în faţă, Blauner i-a repetat actorului că n-ar trebui să cvnte. De data aceasta, au vorbit timp de patru ore.

Blauner accentuează: "După ce am plecat de la întâlnire, mi-am spus: 'Dacă acest om încă mai vorbeşte cu mine, înseamnă că este cu adevărat pasionat de subiect, şi uneori acesta este cel mai important lucru". Am discutat cu fiul lui Bobby şi i-am spus: 'Decizia îţi aparţine. Este tatăl tău, la urma urmei. Dacă vrei să cooperezi, sunt alături de tine, daca nu, te susţin în egală măsură". El a spus: 'Hai să-I ajutăm." Blauner a luat asupra sa sarcina de a descoperi înregistrările originale ale lui Darin, pe care i le-a trimis lui Spacey. I-a mai trimis câteva înregistrări care n-au fost difuzate până atunci, pentru ca actorul să poată auzi "şi cealaltă variantă a lui Bobby".

Odată dobândit acceptul lui Blauner şi al lui Dodd Darin, proiectul a căpătat amploare. Sansa de a lucra cu Spacey, ca şi subiectul în sine, au atras unele dintre cele mai mari talente ale cinematografiei contemporane. Lui Spacey i-a fost la fel de greu să distribuie rolurile pe cât i-a fost de dificil să înveţe muzica lui Darin. "Era de o importanţă crucială să pot găsi toate acele personaje", observă el. "Bobby Darin este în centrul poveştii, dar alături de el sunt mulţi oameni la care a ţinut cu adevărat, care i-au fost alături de-a lungul vieţii".

Celebra actriţă Kate Bosworth (Blue Crush) a fost distribuită în rolul soţiei lui Darin, vedeta filmelor pentru adolescenţi Sandra Dee. Filmul oferă o viziune onestă, plină de simpatie asupra unei binecunoscute căsnicii din lumea divertismentului, ca şi asupra inevitabilelor tensiuni care se nasc din confruntarea celor două cariere aflate în plină ascensiune. "Sandra Dee a fost cea mai bine cotată actriţă din Statele Unite timp de aproape şapte ani. Ea şi Bobby erau cel mai bârfit cuplu de la Hollywood. Cred că erau un fel de Brad Pitt şi Jennifer Aniston ai acelor vremuri," remarcă Spacey. "Kate Bosworth este frumoasă, amuzantă, surprinzătoare şi perfect veridică în postura de idol al adolescenţilor".

Bosworth spune: "Toţi aveau o imagine gata formată despre Sandra Dee: o vedeau ca pe o fată minune, de o puritate absolută, dar de fapt a avut o viaţă atât de dificliă încât era mai degrabă genul de personaj negative. A fost grozav să interpretez un personaj pe parcursul unei lungi perioade a vieţii acestuia, în cazul de faţă de la 16 la 27 de ani. Intr-o singură zi, puteam filma o scenă în care o intepretam pe Sandra la vârsta de 16 ani, inocenţa întruchipată. iar în scena imediat următoare, ea avea 27 de ani, un copil în braţe, alccolică în toată puterea cuvântului, trăgând dintr-o ţigare."

Celebrul John Goodman (O Brother, Where Art Thou?) îl interpretează pe Steve Blauner, managerul lui Darin şi cel mai bun prieten al acestuia. "Steve Blauner este o adevărată forţă a naturii, cum a fost şi Bobby. El a crezut suficient în Bobby pentru a-i acorda sprijinul său, toată lumea credea în Bobby", spune Goodman. "Este ca şi în film. Kevin a crezut atât de mult în acest proiect, încât pur şi simplu nu puteai să nu te implici. N-am mai văzut niciodată aşa ceva. Respectul meu pentru Kevin este imens, şi îl cunosc încă din 1981, când a terminat Juilliard".

Bob Hoskins, nominalizat la Premiile Academiei, interpretează rolul lui Charlie Maffia, care a luat-o de nevastă pe Nina Cassotto şi a avut grijă de Bobby ca de copilul lui. Hoskins spune: "dintotdeauna am fost conştient de talentul lui Bobby Darin. Am o grămadă de discuri de-ale sale. Unul dintre lucrurile care m-au atras a fost faptul că nu ştiam nimic despre viaţa sa". Actorul a fost emoţionat de poveste, şi de rolul jucat de Charlie în toate aceste întâmplări. "Charlie a fost într-un fel infirmiera lui Bobby, a fost cel care l-a ajutat să trăiască. Există un DVD cu ultimul spectacol televizat al lui Bobby, care e cu adevărat extraordinar. Mai ales atunci când ştii că Charlie era în culise cu un rezervor de oxigen, gata să-l intubeze atunci când ieşea de pe scenă. In timpul cântecelor, îl vezi pe Bobby gesticulând foarte des, ceea ce ţi se pare interesant. Dar de fapt nu o face ca să impresioneze, ci ca să-şi pompeze sânge în mâini. Curajul acestui om a fost de-a dreptul fantastic".

In Beyond The Sea mai apare tânărul pianist de jazz Peter Cinciotti, în rolul eternului acompaniator al lui Darin, Dick Behrke. Phil Ramone, producătorul muzical al flmului, este cel care a produs celebrul album de debut al lui Cinciotti. Chiar dacă acesta nu se mai gândise până acum la o carieră în cinematografie, el a fost interesat atunci când Spacey i-a prezentat prioiectul după unul dintre spectacolele sale la un club londonez de jazz. Cinciotti explică: "Unul dintre cele mai importante lucuri care m-au atras la acest film este muzica. Este un personaj în sine. Kevin spune povestea cu ajutorul muzicii."

Filmările la Beyond The Sea au început în noiembrie 2003, cu o distribuţie care-i include pe Brenda Blethyn (Polly, mama lui Darin); Caroline Aaron (Nina, sora acestuia); Greta Scacchi (Mary, mama lui Dee); şi William Ullrich în rolul tânărului Bobby Cassotto. Producătorii aveau nevoie de spaţii vaste, şi în cele din urmă au ajuns la platourile Marlene Dietrich de la Studio Babelsberg, Germania. Aflate lângă Berlin, în aceste locaţii s-au filmat pelicule istorice precum Metropolis sau The Blue Angel şi The pianist.

Berlinul s-a dovedit a fi un teren favorabil filmărilor, care au recreat atmosfera elegantă a New York-ului, Las Vegas-ului şi Los Angeles-ului din anii `50. Andrew Laws, designer de producţie, comentează: "In Berlin există multe clădiri în stilul arhitectonic al secolului trecut, şi am găsit o grămadă de locaţii veridice. Una dintre dificultăţile care apar atunci când faci un film de acest gen în Los Angeles ţine de faptul că multe dintre clădirile cu valoare arhitecurală sunt frecvent filmate, aşa că oricine le poate recunoaşte uşor. Cred că oamenii vor fi desul de surprinşi atunci când vor afla că am filmat în Berlin".

Muzica pentru Beyond The Sea a fost înregistrată la studiourile londoneze Abbey Road, oa doua casă pentru cei de la The Beatles. Producătorul Phil Ramone este cel care supraveghează muzica filmului, el colaborând cu nume mari ale industriei muzicale, printre care se numără Frank Sinatra, Ray Charles, Aretha Franklin şi Paul McCartney. Câştigător al mai multor premii Grammy, producătorul crede că o parte din magia lui Darin provine din felul original în care a abordat muzica. "Ca şi Sinatra, Bobby Darin a adus pulsul străzilor în melodiile sale. Bobby Darin le-a făcut pe toate. A cântat blues-uri. A cântat muzică religioasă. A cântat muzică folk. A acoperit toate genurile, dar le-a adăugat tuturor muzica străzilor. Era ceva extraordinar.