Sfârşitul anilor \'60 şi anii \'70 au reprezentat pe plan mondial o perioadă foarte importantă în lupta pentru căştigarea drepturilor homosexualilor, mişcări majore luând naştere în Statele Unite ale Americii, Australia, Canada şi Europa, rezultatul acestor lupte fiind legalizarea relaţiilor homosexuale în toate aceste zone. Ron Peck a avut un rol în mişcarea culturală homosexuală din Marea Britanie, fiind co-redactor la revista Gay Left, care publica articole atât despre zbaterea pentru o societate socialistă şi integrarea homosexualilor în această societate, cât şi despre cultura homosexuală şi lesbiană.
Încurajat de deschiderea spre această nişă culturală, Peck s-a străduit timp de cinci ani să realizeze filmul Nighthawks, care urma să fie primul film britanic abordând în mod vădit tema homosexualităţii. Înainte de acesta, scosese şi Derek Jarman filmul Sebastiane, în 1976, care însă nu trece mai departe de prezentarea unor imagini homoerotice. Nighthawks urmăreşte viaţa lui Jim, un profesor de liceu homosexual care îşi petrece nopţile prin cluburi şi discoteci în căutarea unui one-night-stand, sau a unei relaţii. Aceste întâlniri sunt marcate însă de o proastă sincronizare cu cei implicaţi, căci de câte ori Jim arată interes pentru un bărbat, acesta nu caută decât puţină distracţie şi viceversa. În paralel, urmărim şi viaţa de zi a protagonistului, profesor model care se împrieteneşte cu o nouă colegă ale cărei sentimente sunt neclare.
Filmul a fost finanţat în mare parte de homosexuali bogaţi, rămaşi anonimi până în ziua aceasta, iar lipsa unui buget substanţial se poate observa în produsul final, astfel putând fi explicate cadrele lungi şi în mare parte statice, ceea ce funţionează însă în beneficiul filmului, modelând un stil regizoral clar şi conferind filmului un ton documentarist care se potriveşte bine cu subiectul. În această direcţie funcţionează şi lipsa muzicii non-diegetice (exceptând genericul de început). Regizorul a ales, de asemenea, să lucreze cu actori neprofesionişti, lăsându-i pe aceştia să improvizeze dialogul bazat pe indicaţiile sale, şi modelând scenele după personalitatea lor. Această alegere dă o naturaleţe distinctă filmului şi contribuie la impactul emoţional din scena catarctică de final în care Jim este întrebat direct de către elevii săi dacă este "homo", discuţie născută din întrebările adevărate ale elevilor respectivi.
Deşi destul de blând după standarde contemporane, Nighthawks a şocat publicul din acea vreme, atât pe cel hetero-, cât şi pe cel homosexual, care nu era obişnuit să se vadă reprezentat cu atâta francheţe. În mod nesurprinzător, au existat detractori în ambele tabere, unii homosexuali arătându-se ofensaţi de tonul pesimist al filmului, studioul care a co-finanţat filmul dorind de asemenea un happy-end clar, în care protagonistul îşi găseşte "prinţul" în urma căutărilor.
Printre altele, Nighthawks este unul dintre primele filme în care homosexualii nu au rol de antagonişti sau de psihopaţi şi constituie un studiu asupra unei culturi care, deşi în plină ascensiune la finalul anilor \'70, era în mare parte necunoscută publicului larg al acelei epoci.
Nighthawks / Ulii de noapte
Marea Britanie, 1978
Regie: Ron Peck
scenariu: Ron Peck, Paul Hallam
montaj: Mary Pat Leece, Richard Taylor
distribuţie: Ken Robertson, Rachel Nicholas James.