Pelicula La reine Margot, o ecranizare relativ recentă după cunoscutul roman scris de Alexandre Dumas, poartă semnătura regizorului Patrice Chéreau. Apreciat realizator de spectacole de teatru şi operă, cu o vastă experienţă, el a trecut treptat la filmul de lung metraj, obţinînd frumoase succese, de critică, precum şi de public. Amintim La chair de l'orchidée, cu Charlotte Rampling, ca şi Ceux qui m\'aime prendront le train, o sofisticată peliculă despre înmormîntarea unui şef de clan familial, cu o complicată structură narativă.
Pentru marele succes care a fost La reine Margot, Patrice Chéreau a folosit actori dintre cei mai buni, valori sigure ale ecranului francez. Frumoasa şi nefericita regină este interpretată de Isabelle Adjani, iar soţul ei, protestantul Henric de Navarra, de Daniel Auteuil. Frumosul şi tragicul amant de la Mole este jucat de Vincent Perez, junele prim necontestat al cinematografului francez al anilor \'90. Încă doi membri de seamă ai familiei regale, regina-mamă, Catherina de Medicis, şi bolnăviciosul rege Carol al IX-lea, sortit unui cumplit sfîrşit, sunt interpretaţi de veterana Virna Lisi, respectiv de Jean-Hugues Anglade.
Prezentat la Festivalul de la Cannes din acel an, filmul a plăcut celor prezenţi acolo, impresie comună cu cea a spectatorilor care l-au văzut după intrarea în sălile obişnuite. A ajutat la aceasta şi contextul în care a fost lansat filmul, cu aspectele sale emoţionale. După cum se ştie, cartea, respectiv filmul descriu o Franţă căzută pradă conflictelor religioase dintre catolici şi protestanţi, care s-au vînat unii pe alţii fără milă timp de mai bine de 100 de ani. Un vîrf al acestor persecuţii este Noaptea Sfîntului Bartolomeu, cînd sunt masacraţi, lipsiţi de orice apărare, un număr impresionant de protestanţi. Importanţa istorică a regelui Henric de Navarra Bourbon, dar protestant, este dată de promulgarea Edictului de la Nantes, prin care se permite exercitarea cultului protestant în libertate şi, treptat, se atenuează conflictele dintre cele două tabere.
Pentru Franţa, şi în general pentru Occident, care şi-a rezolvat de mult aceste probleme (minus cazul Irlandei de Nord), stîrneau oroare imaginile de pe "frontul" din Bosnia, război aflat în 1994 în plină desfăşurare. Mormanele de cadavre, victime ale teribilei Nopţi, din filmul lui Chéreau, au fost privite în paralel cu imaginile de televiziune care prezentau morţii, de data aceasta reali, ai hecatombei din Bosnia. Alegerea drept compozitor al muzicii filmului a sîrbo-croatului originar din Sarajevo, Goran Bregovic, nu a făcut decît să întărească această interpretare.
Fişa tehnică:
La reine Margot, Franţa, 1994
Regia : Patrice Chéreau
Cu: Isabelle Adjani, Daniel Auteuil, Vincent Perez, Virna Lisi.