Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Mere roşii

Mere roşii


România Liberă, martie 2003
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Filmul românesc Mere roşii (1976) este debutul regizorului Alexandru Tatos; scenariul lui Ion Băieşu este, de fapt, punctul de plecare pentru romanul Balanţa, scris mai tîrziu, în anii ‘80, şi transformat după Revoluţie de Lucian Pintilie în binecunoscutul film.

Ca şi acolo, avem de-a face cu un medic tînăr şi inflexibil (mai entuziast Diaconu, cu mai multe iluzii donquijoteşti probabil), aflat în luptă cu indiferenţa şi ignoranţa semenilor săi, cu micimea lor sufletească de fapt. Spre deosebire de roman şi de ecranizarea lui Pintilie, filmul lui Tatos este mult mai cuminte, neputîndu-şi permite în acea epocă incisivitatea şi radicalismul ce vor face peste ani succesul cuplului Maia Morgenstern-Răzvan Vasilescu, însă ceea ce pierde astfel cîştigă în delicateţe şi tandreţe, trăsături proprii şi cinematografului ulterior al lui Alexandru Tatos.

Unul dintre cei mai importanţi cineaşti români, Alexandru Tatos, a realizat puţine filme, dar remarcabile prin discreţie şi autenticitate, datorită inflexibilităţii în privinţa compromisurilor pe care i le cereau culturnicii comunişti: Mere roşii (1976), Rătăcire (1978), Casa dintre cîmpuri (1979), Duios Anastasia trecea (1979), Secvenţe (1982), Fructe de pădure (1983), Întunecare (1985), Secretul armei... secrete (1988), Cine are dreptate? (1990).

Unul dintre cele mai bune filme româneşti, şi poate cel mai bun al regizorului, Secvenţe relatează, prin intermediul a trei scheciuri independente, întîmplări care au loc pe un platou de filmare, fiind o incursiune în culisele acestei lumi, cu micile ei bucurii şi marile ei dureri. Oamenii din spatele peliculei finite sunt în primul rînd oameni, cu calităţi şi defecte, cu probleme, dar şi cu momente de graţie, care slujesc cu devotament o profesie ce deseori se dovedeşte ingrată.

O revelaţie a fost, după 1990, publicarea jurnalului cineastului, care mărturisea despre lupta disperată pe care a dus-o cu forurile ideologice, încheindu-se cu imensa bucurie prilejuită de ceea ce în dec. 1989 Tatos considera o eliberare multaşteptată a ţării. Alexandru Tatos a încetat însă din viaţă pe 31 ianuarie 1990, datorită unei boli incurabile, la numai 53 de ani, păstrîndu-şi intact entuziasmul pe care în acele zile îl împărtăşeam cu toţii. Dumnezeu l-a cruţat, desigur, pe Alexandru Tatos, pentru a nu suporta faptul că, după peste 13 ani, cei care i-au distrus viaţa şi au aneantizat întreaga civilizaţie românească sunt mai puternici şi mai prosperi ca niciodată, iar acum sunt admişi şi în NATO şi, cine ştie, în curînd vor intra şi în UE.

Fişa tehnică :

Mere roşii, România,1976
Regia : Alexandru Tatos
Cu : Mircea Diaconu, Carmen Galin.



 Toate articolele despre Mere roşii


0 comentarii

Resurse

 Alte articole de Doinel Tronaru


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer