Spectaculoasă, pitorească - cum ar fi putut fi altfel? -, Chiriţa Stelei Popescu constituie ultima reprezentare a celebrului personaj imaginat cu mai bine de un secol în urmă de Vasile Alecsandri. Un lung şir de întruchipări scenice celebre, actriţe şi actori în travesti au precedat-o. Ineditul actualei montări îl reprezintă însă faptul că ea se adresează celor mai tineri melomani bucureşteni, găzduiţi de Opera Comică pentru Copii. Regizat de Cristian Mihăilescu, spectacolul însuşi concentrează la maximum - pe parcursul a aproape 60 de minute - textul dramatic oferit de piesa Chiriţa în provincie şi de muzica uimitor de simplă, de comunicativă, de plastic sugestivă imaginată de Alexandru Flechtenmacher.
Dar cel mai important lucru îl constituie reuşita apropierii de înţelegerea celor mici; gagurile sunt simple şi şarjate la nivelul bunului gust, la nivelul înţelegerii directe; sunt nesofisticate, percutante şi... delicioase; sunt gustate cu bucuria copilului uimit, cu bucuria ancorată în comicul frust al situaţiilor. Scenografia Vioricăi Petrovici este colorată, este vie, se foloseşte de tonuri puternice, contrastante, sugestive.
Coana Chiriţa este un spectacol pentru cei mici însoţiţi de cei mari, este un spectacol pentru cei maturi care regăsesc farmecul, naivităţile copilăriei. Stela Popescu este omniprezentă, este percutantă şi fermecătoare, trece rampa, stîrneşte uimirea celor mici, pe care ştie să-i subjuge, dar şi a celor mari, care găsesc la acest spectacol momente de bucurie în compania copiilor, a nepoţilor, în compania unei echipe închegate de realizatori; mă refer la soprana Cristina Eremia şi baritonul Daniel Filipescu, cuplul dezinvolt al protagoniştilor îndrăgostiţi Luluţa-Leonaş, la compoziţia comică puternic subliniată a rolului "Musiu Şarl" realizată de tenorul Valentin Racoveanu, la baritonul Vicenţiu Ţăranu, la bas-baritonul Ion Dimieru; la cei doi actori, Sorina Tiron în rolul Saftei şi Valentino Tiron în rolul Guguţă, pitoreşti, dinamice roluri de compoziţie.
Muzica... se constituie în elementul de permanentă comunicare al întregului spectacol. Aş spune că întregul spectacol se constituie într-un musical autohton; are la bază muzică originală plasată pe ritmuri şi tempo-uri actuale, excelent imaginate şi susţinute la orgă electronică de Mădălina Manole. Aceasta a fost producţia de premieră a lunii precedente, reluată de aproape zece ori la Palatul Copiilor şi, ulterior, zilele trecute, la Casa Tineretului din municipiul Cîmpina, cu participarea a peste o mie de copii sosiţi din şcolile, din grădiniţele localităţii, din casele de copii. A fost una dintre cele patru premiere pe care Opera Comică pentru Copii, în colaborare cu primăria locală, a dăruit-o copiilor prahoveni.
A fost unul dintre cele optzeci şi unu de spectacole ale actualei stagiuni, spectacole susţinute la sediu şi în deplasare, producţii de operă şi de balet concepute în mod special şi destinate vîrstelor celor mai tinere, spectacole la care - de-a lungul celor zece luni ale actualei stagiuni - au luat parte aproximativ 22.000 de copii de vîrstă şcolară şi preşcolară. Este - trebuie să o recunoaştem - una dintre investiţiile fundamentale pe care astăzi le putem face pentru viitorul copiilor noştri.