Cu puţin timp în urmă, la Rîmnicu Vîlcea s-a desfăşurat Festivalul de dramaturgie Goana după fluturi, ediţia a II-a, iniţiat în memoria regretatului om de litere Bogdan Amaru, născut pe meleagurile vîlcene şi plecat prematur dintre pămînteni, la numai 28 de ani. Organizat de Teatrul Municipal Ariel, Primăria şi Consiliul Judeţean Vîlcea, Centrul Judeţean de Conservare a Culturii Populare, în parteneriat cu SR de Televiziune, SR de Radiodifuziune, revista Teatrul azi, Editura Unitext, catedra de artă teatrală a Universităţii Lucian Blaga şi Fundaţia Bogdan Amaru, acest festival a oferit participanţilor, juriului concursului de dramaturgie şi iubitorilor teatrului din municipiu o paletă largă de manifestări sub semnul promovării interesului pentru destinul teatrului şi al respectului viu pentru autorul volumului "Goana după fluturi" (1973), reporter, poet, dramaturg şi eseist, care, graţie devotamentului şi strădaniilor profesorului Dumitru Mitrana, plecat şi domnia-sa dintre noi, poate fi întîlnit în paginile unei noi cărţi, "Colivia cu sburători", apărută la editura craioveană Sitech şi lansată acum, în festival, la Rîmnicu Vîlcea.
Conduşi de dramaturgul Doru Moţoc, sufletul acestei manifestări, şi de inginerul Nicolae Petre, cel care locuieşte în satul lui Bogdan Amaru şi-şi dedică neîncetat preocupările permanentizării operei sale şi întreţinerii interesului pentru această operă, editată postum, am fost cu toţii în comuna Tetoiu, la mormîntul regretatului scriitor, apreciat de Eugen Lovinescu drept o mare speranţă a literaturii noastre (la cimitir a avut loc şi o slujbă de pomenire oficiată de părintele Nicolae Ştefan), apoi la Casa memorială "Bogdan Amaru", unde o mică trupă de artişti din rîndul elevilor din sat ne-a prezentat un emoţionant program de cîntece interpretate la fluier şi ocarină.
Festivalul a cuprins şi un fructuos colocviu dedicat "tendinţelor actuale din dramaturgia românească", mai ales din scrisul generaţiei tinere, la care au participat critici de teatru, dramaturgi, regizori, actori, dar şi profesori, oameni atraşi de teatru, din Bucureşti şi din Rîmnicu Vîlcea. Cu acest prilej, moderatorul colocviului, prof. univ. dr. Marian Popescu, în calitate de preşedinte al juriului concursului de dramaturgie desfăşurat sub egida festivalului vîlcean, a anunţat rezultatele celei de-a doua ediţii a acestui concurs. Premiul cel mare, purtînd numele lui Bogdan Amaru, a revenit Elenei Maximov, gălăţeancă, pentru piesa Apreciere, inspirată chiar de acest concurs, autoarea aflîndu-se la cea de-a doua ispravă de acest fel, iar Ştefan Dumitrescu, din Tulcea, a primit premiul special "Felix Anton Rizea", pentru piesa intitulată şocant Caragiale se pupă cu Stalin.
Dar întregul festival dedicat Thaliei nu se putea lipsi de spectacol! Aşa se face că pe scena inimosului Teatru "Ariel", din Zăvoi, condus de Doina Migleczi, am putut vedea trei spectacole ale acestei trupe. Mai întîi, o reprezentaţie cu piesa Ţara lui Guffi, de Matei Vişniec, pusă în scenă de tînărul regizor Aurel Palade, nu cu puţine momente savuroase, promiţătoare pentru cariera regizorului şi a spectacolului său, apoi o restituire mai puţin convingătoare a piesei Cameristele, de Jean Genet, semnată de Bogdan Tudor, şi, în fine, o sprinţară întrupare scenică a piesei Giocondele, de Brigitte Loveaux, din Belgia, care este şi autoarea acestui discurs teatral-muzical, plin de vervă şi de umor, apreciat nu numai aici, la Rîmnicu Vîlcea, dar şi la Bruxelles, în turneul efectuat de trupa vîlceană chiar în acest an.
În plin maraton de importante festivaluri teatrale (Sibiu, Sfîntu Gheorghe, Buzău, Sighişoara), manifestarea de la Rîmnicu Vîlcea, reunind concursul de texte cu spectacolul şi cu dezbaterea asupra condiţiei dramaturgiei noastre de astăzi (totul fiind dedicat memoriei unui tînăr dramaturg şi membru al companiei "Masca", aflată sub conducerea lui G.M. Zamfirescu), şi-a cucerit deja un loc distinct în peisajul sărbătorilor Thaliei, ce dă seama de onestitatea şi vrednicia organizatorilor festivalului.