România Liberă / iulie 2005
La Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet, unde funcţionează şi Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, s-a deschis luni şi se va închide duminică a opta ediţie a Şcolii de Vară, organizată de Fundaţia Academia Civică, în colaborare şi cu suportul financiar al Fundaţiei "Konrad Adenauer". Dacă e să-i cităm pe cei care sprijină în vreun fel această manifestare, să o facem: Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucureşti, Serviciul de Cooperare şi Acţiune Culturală al Ambasadei Franţei la Bucureşti, Centrul Ceh din Bucureşti. Rectorul acestei şcoli de vară nu este altul decît cunoscutul istoric francez al comunismului, iniţiatorul şi coordonatorul "Cărţii Negre a Comunismului", Stéphane Courtois. Primele două ediţii l-au avut ca rector pe nu mai puţin cunoscutul istoric englez al comunismului în România, Dennis Deletant.

Anul acesta au fost selecţionaţi aproape o sută de elevi din toată România, dar şi din Republica Moldova. Cît despre participarea activă la conferinţe, prin întrebări puse conferenţiarilor, cel mai activ grup s-a dovedit a fi cel de la Ploieşti (elevi de la Liceul "Caragiale"), fapt ce l-a făcut pe Stéphane Courtois să glumească: "Ploieşti c'est un facteur commun...". Primele zile au avut conferenţiari de forţă. După discursurile inaugurale, al Anei Blandiana, iniţiatoarea şi sufletul Memorialului, şi al lui Stéphane Courtois, precum şi ale reprezentantelor Fundaţiei "Konrad Adenauer" şi Biroului de Informare al CE, a conferenţiat, patetic şi argumentat, dl Camilian Demetrescu, reputat sculptor român şi luptător anticomunist, care trăieşte în Italia din 1969. Domnia sa a dezvăluit "Rădăcinile creştine ale Europei", într-un discurs polemic, implicit şi explicit, cu noua Constituţie europeană, ai cărei creatori au refuzat să includă acest adevăr, pe care l-a întărit şi St. Courtois, deşi a admis că nu e credincios. Vizita din dimineaţa primei zile prin Memorial a dezvăluit celor prezenţi două admirabile lucrări ale sculptorului şi graficianului Camilian Demetrescu, ce străjuiesc intrarea în Memorial şi parterul celularului. În faţa celei din urmă, o flacără în memoria victimelor, a avut loc, în ziua a doua, un foarte sensibil şi tuşant recital de vioară al doamnei Ana Ţuţuianu, violonistă în Orchestra Simfonică a oraşului Paris. Sunetele grave ale unei sonate de Händel, ale "Ciacconei" de Bach, ale "Baladei" lui Ciprian Porumbescu şi ale unei admirabile piese de Mircea Chiriac s-au decupat perfect în decorul cîndva al suferinţei şi morţii atîtor oameni de seamă ai României, astăzi un impresionant muzeu, un loc de rememorare a nenorocirilor pe care comunismul le-a adus României.

Printre aceste nenorociri s-au numărat, desigur, şi demolările ceauşiste ale cartierelor bucureştene şi ale atîtor sate, despre care a vorbit dl prof. arhitect Aurelian Trişcu. Domnia sa a ţinut o conferinţă despre "Şcoala românească de arhitectură", în cadrul căreia, fatalmente, a trebuit să ajungă la distrugerile comuniste, după evocarea atîtor nume faimoase de constructori şi vizionari din trecut.

Am remarcat la aceste prelegeri prezenţa discretă şi interesată a unui alt artist, sculptorul Aurel Vlad, autorul grupului statuar din curtea a doua a fostei puşcării din Sighet, azi Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, grup intitulat "Cortegiul sacrificaţilor", 17 oameni de bronz, femei şi bărbaţi, fireşte goi, cu braţele şi corpurile în atitudini din cele mai grăitoare, în drum spre un zid coşcovit, pe care mai stăruie unul dintre acele terifiante miradoare. Din spate, de departe, le trasează parcă drumul, cu braţul întins, o altă statuie de bronz, fără cap. Acest grup statuar, ne-a mărturisit sculptorul, şi-a găsit sensul aici, iniţial el dezvoltîndu-se din problema artistică pe care artistul şi-o pusese: aceea a corpului omenesc şi a gesturilor sale. De la un Adam care ridică braţul asupra unei Eve înspăimîntate, care îşi apără cu braţul capul, s-a ajuns la aceste figuri plasate pe un V de beton, care pot întruchipa aici "victimitatea" (să ne fie iertat barbarismul), starea de victimă inocentă a urgiei. Comuniste, în cazul nostru. Cea de-a doua zi a Şcolii de Vară a debutat cu o discuţie în trei, intitulată "Viaţa literară în comunism", avîndu-i ca protagonişti pe Ana Blandiana, Romulus Rusan şi subsemnatul, cu o cronologie riguroasă a acaparării literaturii române, condusă de cel de-al doilea, dar şi cu disocieri teoretice şi practice ale celei dintîi. Totul a fost punctat de amintiri ale celor trei despre anii mai îndepărtaţi sau mai recenţi ai vieţii literare supravegheate de partid. Cît şi despre disidenţa unui Paul Goma, de exemplu.

S-a dovedit că şi acest subiect i-a interesat cam pe aceiaşi cursanţi pe care, ulterior, avea să-i pună pe gînduri conferinţa dnei Maria Brătianu, fiica unuia dintre cei doi mari, ucişi de torţionarii comunişti în această închisoare, Gheorghe I. Brătianu şi Iuliu Maniu. Conferinţa dnei Brătianu s-a intitulat "Petrolul românesc şi politica". Clara Mareş, o tînără cercetătoare de la CNSAS, a vorbit despre "N. Steinhardt în arhivele Securităţii", iar Adrian Cioroianu, istoric şi senator tînăr, prezent într-o vizită-fulger, despre "Tinerii în regimul comunist. De la Dej la Ceauşescu", ridicîndu-i în picioare pe urmaşii subiecţilor săi.
Miercuri, înainte de masă, Stéphane Courtois a prezentat o foarte pertinentă şi clară expunere intitulată "Lenin şi inventarea sistemului totalitar", desfiinţînd cu argumente irefutabile manipularea prin mitul lui "Lenin cel bun", în opoziţie cu "Stalin cel rău", demonstrînd că Vladimir Ilici e tatăl terorii dezvoltate apoi de Iosif Visarionovici.

Şi acum, ca şi după conferinţa lui Tom Gallagher, "Democraţia şi Uniunea Europeană în vechile şi noile state membre", discuţiile şi răspunsurile la întrebări ar fi putut dura oricît, temele interesîndu-i în cel mai înalt grad pe toţi cei prezenţi.

Aici, reporterul şi vag conferenţiarul de o clipă s-a retras. Regretînd că nu mai poate asista la cele ce urmau să se întîmple:
  Vernisajul expoziţiei "Primăvara de la Praga. Charta '77", cu: Petruska Sustrova, Libuse Valentová, Jiri Gruntorad, Vilma Anyzora, prezentaţi de Romulus Rusan.
  Work-shop-ul "Problema comunismului ceh şi prelucrarea trecutului în Republica Cehă", cu primii trei de mai sus;
  Vernisajul expoziţiei "Scrieri interzise", cu Kevin d'Arcy, secretar AEJ, prezentare: Doina Jela;
  Filmul lui G. Liiceanu şi Sorin Ilieşiu "Apocalipsa după Cioran", prezentat de cel de-al doilea;
  Conferinţa acad. Al. Zub, "Istorie, mit şi demitizare în cultura română";
  Ruxandra Cesereanu cu "Povestea unui curs universitar despre gulagul românesc";
  Mihai Zamfir cu "Stînga şi dreapta în actualitatea europeană";
  Atelierul de istorie orală moderat de Romulus Rusan;
  Spectacolul "Adaggio de Albinoni" al lui Dan Puric;
  Seara de poezie în Spaţiul de Reculegere şi Rugăciune;
  Dan Puric - "Trecutul care ne izbăveşte";
  Pierre Hassner - "A murit, oare, comunismul?";
  Ion Varta - "Moldovenismul românofob, armă ideologică a regimurilor ţarist şi sovietic de ocupaţie a Basarabiei";
  "Biblia Săracului. Simbolurile în arta şi arhitectura romanică", seară de proiecţii de Camilian Demetrescu;
  Mircea Carp - "60 de ani de la instaurarea comunismului (6 martie 1945)";
  Constantin Ticu Dumitrescu, Claudiu Secaşiu, Helmut Müller-Enbergs - "Prelucrarea critică a trecutului comunist. Modelul german - rezultatele româneşti";
  Dorana Coşoveanu, Ion Filotti, Anca Lemaire, Ana Ţuţuianu - masa rotundă "Generaţiile următoare";
  Dinu Antonescu - "Şcolile medicale româneşti în timpul comunismului".

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus