Editura Humanitas, 2015
lansare: Librăria Humanitas de la Cişmigiu, 19 martie 2015
*
Eu fug!
... prin cotloane franjurate de Sevilla, prin grădini năpădite de cuvinte zimţate sau molcome, prin unghiuri de poveste, prin geografii interioare, prin basme arabe, străbătute de pumnale, perle şi peniţe de caligrafi.
Printre rafturile şi pe sub mesele doldora de cărţi de la Humanitas Cişmigiu, printre CD-uri şi pe sub picioarele clienţilor, la întrecere cu oricine se pune la mintea ei şi cu determinarea celor patru ani ce-aşteaptă, parcă, la următorul viraj.
Acum sunt ocupată!
... să îi oglindesc pe Alexandre şi pe alx, să îmi imaginez ce gust poate să aibă un desert numit Neva, să prind cu coada ochiului sclipirea safirului lui Solomon, să urmăresc cu degetul pe-un planiglob traseul ţarului Ivan, pornit la vânătoare de aurore boreale scoborâte în farfurii, s-o plâng tăcut pe Dominique.
Cu animalele dintr-o carte, foca Fedia, leii Simba, Nala şi Sarabi, poneii Fina şi Finara, pinguinii Mumble, Norma Jean şi Memphis şi multe broaşte colorate. "Mai ştii cum te-am învăţat? Cu cât sunt mai frumoase, cu atât sunt mai otrăvitoare".
Tati, ascultă un pic!
... pe Radu Paraschivescu: o carte citrică, astringentă, dar şi proaspătă, vanilată, imposibil de aşezat în matca unui debut, o carte a cuiva care citeşte atât de mult, pe Lidia Bodea: o carte frumoasă, poate şi pentru că autoarea e frumoasă, bun venit în catalogul Humanitas!, pe Marius Tudosiei: o carte pe care am citit-o pe nerăsuflate, într-o seară, pe Ioana: o carte despre iubire, a cărei viaţă mi-aş dori să fie, de fapt, suma vieţilor pe care le va deştepta în fiecare cititor.
Aici sunt şase, ba nu, şapte elefanţi, wow, cât de oribil e păianjenul acesta!, ţi-a adus Marius biscuiţi buni, vrei?, celălalt Marius, vrei?, cred că acuma nu, eu ştiu care papagal îţi place ţie cel mai mult, hai să-i povestim Almei şi lui Ciprian despre Caramelo, ai, nu ai, aveţi, aveţi cumva creioane de colorat?
E foarte distraptiv!
... cum se tachinează David şi Ada, Alex şi Ema, cum inventează rusul somon în crustă de sirop de arţar, dulciuri cu muştar, vanilie şi muşeţel sau hering cu fructe şi mirodenii orientale, cum se schimbă o grădină după toanele unei mătuşi excentrice, cum povestea, poveştile se iau la întrecere între ele şi câştigi tu.
Când Marius mă ia şi mă aruncă în aer, unu, doi, trei, şi!, să-i facem şi lui Petru aşa o dată, o singură dată, promiţi?, promit, vai, ce multă lume, mai vreau o dată, încă o dată, te rog, eu doar mă plimb, acuma ţine-l tu pe David, la casă te opreşti din alergat, ce-i casa?, locul unde sunt banii, wow, ce căni frumoase, pe astea le iei tu, tati, vorbeşte mami?, acuma vreau pe capul tău.
Mami, eu vreau...
... prinţese vizigote, cavaleri mauri, pagini rătăcitoare, să descâlcesc ghergheful, să înţeleg, să rămân acolo, unde din unghiul drept al soarelui cu umbra se iţeşte Giralda, iar la poalele ei tremură vegetaţia, două grădini concentrice, cu portocale semnate şi cuvinte pârguite din(colo de) portocali.
Să-ţi dau pupic.
(Maria & Marius Constantinescu)
