România Liberă / august 2005
Creaţia muzicală a barocului vest-european se dovedeşte a fi la mare cinste aici la Sighişoara, în cadrul actualei ediţii a Festivalului de Muzică Academică; este cea de-a XII-a întîlnire de acest fel organizată aici, în inima Transilvaniei, cu susţinerea financiară a fundaţiei culturale Pro Helvetia, cu participarea unor importante personalităţi ale dinamicii actuale a vieţii muzicale europene; sunt artişti performeri sosiţi din Elveţia, Germania, Olanda, de asemenea din ţara noastră, de la Cluj, de la Academia de muzică, de la Filarmonică.

Creaţia lui Bach şi Haendel, cea a contemporanilor, a urmaşilor, cei care au statuat bazele clasicismului muzical vienez în mijloc de secol XVIII, această muzică se dovedeşte a fi în continuare un imens tezaur de valori muzicale şi spirituale, un fond inestimabil util formării, educării tinerelor generaţii de muzicieni.

Situată în incinta cetăţii, în imediata apropiere a impresionantului edificiu al Primăriei, Biserica Mînăstirii a găzduit în două rînduri concerte de muzică de secol XVIII, o seară de vădită exemplaritate realizată cu participarea maeştrilor, o alta cu participarea tinerilor cursanţi ai Academiei muzicale. Trebuie remarcată, cu titlu de special, participarea flautistei Andrea Kollé, de la Zürich. Ea realizează o construcţie muzicală temeinic definită şi susţinută de o excepţională calitate a tonului, o sonoritate elaborată, atent adaptată stilistic. Fără a exagera, cred că nu greşesc afirmînd că am avut parte de una dintre cele mai captivante evoluţii flautistice ce au putut fi audiate la noi în anii din urmă. Pe o direcţie asemănătoare poate fi apreciată şi prezenţa, pentru prima oară în festival, a clavecinistului Erich Türk, de la Cluj, muzician de temeinică aplicaţie profesională, atît în calitate de solist performer, cît şi de component al diferitelor formaţii camerale ce s-au alcătuit în cadrul programului, de la un moment la celălalt al serii de muzică.

De altfel, nu pot să nu apreciez acest lucru, spiritul colaborării muzicale camerale reprezintă aici cea mai importantă realizare a întregului festival. Este o colaborare profesională, dar în egală măsură una umană şi spirituală, artistică, împlinită sub semnul marilor valori componistice ale epocii, valori revelate, de această dată, cu participarea violoniştilor Alexandru Gavrilovici de la Berna şi Melinda Béres de la Cluj, a violiştilor Vladimir Lakatos de la München şi Margit Kardos, de asemenea a violoncelistului Ciprian Cîmpean, amîndoi muzicieni membri ai Filarmonicii clujene, a contrabasistului Gyorgy Arpad, tot de la München. Un public numeros, turişti ocazionali, public de profesionişti sosiţi în mod special din diferite centre ale Transilvaniei, pentru a se întîlni cu colegii lor de peste hotare, de asemenea publicul local, cel al intelectualităţii locului au umplut de fiecare dată pînă la refuz incinta acestui impresionant monument al arhtecturii Evului Mediu local, un monument a cărui construcţie, în răstimpuri, a fost împlinită în secolele XIII şi XV. Intervenind între două creaţii ale lui Johann Sebastian Bach - atît în limba germană, cît şi în română - pastorul evanghelic luteran a reluat textul celui de al 135-lea Psalm: ne-a îndemnat "Lăudaţi-L pe Domnul"! Iar îndemnul i-a fost urmat atît de muzicienii mai tineri, cît şi de cei mai vîrstnici prezenţi în aceste seri, în aceste concerte, în faţa somptuosului altar baroc al Bisericii Mînăstirii din Cetatea Sighişoarei.

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus