Această poveste despre instinct, despre nedreptate şi inegalitate, animată de caractere puternice, este pusă în scenă într-o cheie de joc neaşteptată şi proaspătă. Conflictul din sânul familiei capătă, pe rând, accente comice, dramatice şi, în cele din urmă, tragice. O comedie despre bine şi rău, dar şi despre cât de greu e să deosebeşti binele de rău. Scandalul urcă pe scenă într-un spectacol deopotrivă amuzant şi tulburător, crud şi subtil. Ca Teatrul.
La moartea lui Molière, Biserica nu a permis să i se ţină slujba de înmormântare, atât a "supărat" Tartuffe pe prelaţii francezi. Era 1673, trecuse aproape un deceniu de la prima reprezentaţie a piesei, un deceniu în care trimişii Domnului pe pământ nu înţeleseseră, totuşi, nimic din teatru. Piesa despre bigotul ipocrit Tartuffe, care adăpostit de Orgon în familia sa, ajunge, de fapt, să o dezbine, să o anuleze, să o siluiască şi, în final, să o distrugă, aduce în prima plan ipocrizia, folosirea religiei ca instrument de manipulare şi modalitate de a ascunde cele mai josnice pofte umane.
Victor Ioan Frunză a propus publicului o nouă abordare a textului, pornind de la ceea ce îl făcea atât de incisiv şi valoros din secolul XVII încoace - a pus în scena varianta necenzurată a piesei, fără ultimul act, cu happy-end adăugat de nevoie de dramaturgul-actor, care a trebuit să facă un compromis cu autorităţile vremii, şi a tradus în versuri, versurile lui Molière.
"În româneşte, piesa s-a jucat în proză şi nu înţeleg de ce. Pentru că asta schimbă fundamental lucrurile. Adaptarea de la vers la proză este cu totul altceva. Imaginaţi-vă cum ar arăta scena balconului din Romeo şi Julieta, în care el i-ar spune: «Vai de mine, eşti un soare!». Cred că va fi un lucru rar pe scena românească, pentru că Molière nu s-a mai jucat de mult timp în versuri", spunea regizorul Victor Ioan Frunză Ziarului Metropolis, după premieră.
În decursul anilor, Frunză a fost regizorul şi mentorul unei trupe de actori tineri şi talentaţi cu care a lucrat întotdeauna texte dintre cele mai dificile, precum Don Juan, al aceluiaşi Jean-Baptiste Poquelin, Familia Tót (Örkeny István), Scene din viaţa insectelor (Karel & Josef Capek), Mobilă şi durere (Teodor Mazilu). Veţi avea ocazia să vă întâlniţi cu această trupă păstorită de Frunză şi câştigătoare a numeroase premii, între care George Costin cu Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în 2013.
Preluarea a fost realizată de Casa de producţie a TVR. Spectacolul se joacă în continuare, la teatrul Metropolis.
Tartuffe sau Impostorul de J.B.P. Molière
Versiune scenică de Victor Ioan Frunză
Direcţia de scenă: Victor Ioan Frunză
Dramaturgia: Victor Ioan Frunză, Adrian Nicolae; decorul şi costumele: Adriana Grand;
Distribuţia: Adela Mărculescu, Sorin Miron, Nicoleta Hâncu, Adrian Nicolae, Irina Bucescu, Lucian Rus / Andrei Huţuleac, George Costin, Mădălin Bradea, Elena Ghimpeţeanu
Echipa TV - Regizor TV: Andrei Măgălie; regia tehnică: Cristian Laszlo; asistenţa tehnică: Gh. Cimpoieru; sunet: Dan Guinea, Stelian Miu; Director de imagine: Daniel Şerbănică; Imagine: Mihai Pătraşcu; Asistent imagine: Alexandru Bengescu, Dragoş Tănase; sunet: Razvan Niţescu, Valentin Bartolomeu; organizator producţie Sorin Cristea; producător: Lucia Constantinescu; producător coordonator: Demeter András István.
Teatrul de televiziune este un proiect coordonat de CASA DE PRODUCŢIE TVR şi difuzat pe TVR 2 în fiecare seară de luni.