Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  Toni Erdmann

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Gânduri pe marginea unui anumit tip de film - Toni Erdmann


noiembrie 2016
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
La mall, pe ecranul electronic dreptunghiular cu filmele din program, în dreptul lui Toni Erdmann (propunerea Germaniei pentru Oscar 2017) scrie "comedie". Atât. În sală însă - dacă intri - te aşteaptă nu atât o comedie, ci mai degrabă o subtilă comedie umană, o tragi-comedie (însă cuvântul acesta - "tragedie" - nu mai e la modă, sperie publicul, chiar şi atunci când e mascat de eufemismul "dramă"), ceea ce e cu totul altceva. Umorul din Toni Erdmann - inteligent dozat alături de spleen, de tandreţe paternă şi de un fin comentariu socio-cultural - e un fel de haz de necaz sau de-a râsu'-plânsu'. Totul într-un film de 162 de minute ce comunică, surprinzător, prin expresivitatea actorilor, chiar şi atunci când aceştia nu au vorbe.


În filmul lui Maren Ade, co-produs de Ada Solomon, un tată poznaş încearcă zadarnic - prin amuzante şi repetate deghizări, care de care mai "horror" (Freud: "Omul are nevoie de o mască pentru a putea suporta realitatea") - să-şi trezească fiica din atâtea părelnicii, s-o reînveţe să zâmbească, să cânte, să se bucure. O întreabă dacă nu i se pare că se robotizează, dacă găseşte, cât de cât, plăcere în ceea ce face. Unde ai văzut tu oameni care să se bucure, să fie fericiţi sau să trăiască cu adevărat? - îi răspunde ea. Spre final, după mai multe peripeţii şi încurcături, într-un parc bucureştean unde zărim o măreaţă cruce de piatră, fiica îşi îmbrăţişează tatăl (care poartă acum o mască păroasă despre care aflăm că, în tradiţia bulgară, aduce noroc şi alungă spiritele rele). Cu puţină vreme în urmă vizitaseră o familie de români care încondeia ouă de Paşti. Asumate în libertate, ca pe o taină, Crucea şi Învierea devin semnul suprem al împărăţiei care - să nu ne amăgim! - nu este din această lume. Un semn - ca şi la Fellini în La dolce vita sau ca în Sieranevada lui Cristi Puiu, ca în Stalker / Călăuza lui Tarkovski, ca în Concurs-ul lui Piţa ori în O umbră de nor al lui Jude - mult prea uşor trecut cu vederea (sau politizat) şi, oarecum, înghiţit de ritmurile civilizaţiei. La urmă, fiica va abandona jobul de la multinaţionala bucureşteană, însă nu pentru a lua o pauză din ceea ce englezii numesc a rat race, ci pentru a schimba decorul: pleacă să lucreze - tot în domeniul corporatist, tot la nivel înalt - în Singapore.


Toni Erdmann, ca şi altădată Buñuel sau Bergman, ca - mai recent - Puiu, Mungiu sau Jude, nu dă soluţii, nu moralizează. Lasă privitorul, după chipul şi asemănarea fiecăruia, să desluşească sensuri şi înţelesuri. Care ar putea fi vecinătăţile cinematografice ale acestui puzzle tragi-comic despre risipire, însingurare şi importanţa de a nu-ţi pierde umorul? Iată doar câteva: La dolce vita (Fellini), Blowup (Antonioni), Celebrity (Allen), La Grande Bellezza (Sorrentino), Sieranevada (Puiu) şi, în variantă hardcore, Happiness (Solondz). Toate, variaţiuni bitter-sweet pe aceeaşi temă: fericirea.





 Toate articolele despre Toni Erdmann


2 comentarii

  • Nu zau ?...
    Arpad, 04.11.2016, 10:48

    ...chiar asa, La dolce vita (Fellini), Blowup (Antonioni), Celebrity (Allen), La Grande Bellezza (Sorrentino), Sieranevada (Puiu) ?
    Rien que ca ?
    Faptul ca nu "moralizeaza" pe fata, cu aratatorul ridicat teutonic, e orsh´cat un merit da´ sa pastram totusi proportiile !

  • Prea lung
    E pluribus unum, 09.11.2016, 12:56


    Filmul e mult prea lung -162 de minute. Începe prea lent și îi trebuie mult timp să își găsească ritmul.
    Timpul de aur de 90 de minute e suficient pentru un regizor să spună tot ce vrea, dar pe lângă talent trebuie să știe și meșteșug.

Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Marian Rădulescu


Alte articole

 Filmul anului? (Note despre Toni Erdmann) - Les Films de Cannes à Bucarest, 2016, Mihai Brezeanu


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer