În filmul lui Maren Ade, co-produs de Ada Solomon, un tată poznaş încearcă zadarnic - prin amuzante şi repetate deghizări, care de care mai "horror" (Freud: "Omul are nevoie de o mască pentru a putea suporta realitatea") - să-şi trezească fiica din atâtea părelnicii, s-o reînveţe să zâmbească, să cânte, să se bucure. O întreabă dacă nu i se pare că se robotizează, dacă găseşte, cât de cât, plăcere în ceea ce face. Unde ai văzut tu oameni care să se bucure, să fie fericiţi sau să trăiască cu adevărat? - îi răspunde ea. Spre final, după mai multe peripeţii şi încurcături, într-un parc bucureştean unde zărim o măreaţă cruce de piatră, fiica îşi îmbrăţişează tatăl (care poartă acum o mască păroasă despre care aflăm că, în tradiţia bulgară, aduce noroc şi alungă spiritele rele). Cu puţină vreme în urmă vizitaseră o familie de români care încondeia ouă de Paşti. Asumate în libertate, ca pe o taină, Crucea şi Învierea devin semnul suprem al împărăţiei care - să nu ne amăgim! - nu este din această lume. Un semn - ca şi la Fellini în La dolce vita sau ca în Sieranevada lui Cristi Puiu, ca în Stalker / Călăuza lui Tarkovski, ca în Concurs-ul lui Piţa ori în O umbră de nor al lui Jude - mult prea uşor trecut cu vederea (sau politizat) şi, oarecum, înghiţit de ritmurile civilizaţiei. La urmă, fiica va abandona jobul de la multinaţionala bucureşteană, însă nu pentru a lua o pauză din ceea ce englezii numesc a rat race, ci pentru a schimba decorul: pleacă să lucreze - tot în domeniul corporatist, tot la nivel înalt - în Singapore.
Toni Erdmann, ca şi altădată Buñuel sau Bergman, ca - mai recent - Puiu, Mungiu sau Jude, nu dă soluţii, nu moralizează. Lasă privitorul, după chipul şi asemănarea fiecăruia, să desluşească sensuri şi înţelesuri. Care ar putea fi vecinătăţile cinematografice ale acestui puzzle tragi-comic despre risipire, însingurare şi importanţa de a nu-ţi pierde umorul? Iată doar câteva: La dolce vita (Fellini), Blowup (Antonioni), Celebrity (Allen), La Grande Bellezza (Sorrentino), Sieranevada (Puiu) şi, în variantă hardcore, Happiness (Solondz). Toate, variaţiuni bitter-sweet pe aceeaşi temă: fericirea.
