Cartea junglei. Hai să ne imaginăm acum o scenă a unui teatru (Naţional), al unui oraş (Târgu-Mureş), o scenă a unei jungle cu povestea unor animale care şi-au luat sub ocrotire destinul unui pui de om rămas orfan şi neajutorat. Un spectacol de familie esenţializat într-o poveste despre prietenie, sinceritate, iubire, acceptare şi responsabilitate. Jungla are o istorie care poate fi reluată încă de la prima ei descoperire umană. Rudyard Kipling a fost cel care a păşit pentru prima dată în această dimensiune, scriind binecunoscuta Cartea junglei, apărută în 1894. Mulţi oameni au reuşit să o cunoască, unii dintre ei chiar au eternizat-o punând-o pe peliculă. Dar există un grup de oameni a căror călătorie din 1996 a rămas celebră în lumea teatrului, ajungând şi la Compania "Liviu Rebreanu" a Teatrului Naţional din Târgu-Mureş. Este vorba de făuritorii operei muzicale cu acelaşi titlu, Dés László, Geszti Péter şi Békés Pál. Regizorul Oana Leahu a reuşit să aducă focul în mica noastră junglă târgumureşeană, convocând o adevărată întâlnire între lumea cruntă - dar înţeleaptă - a animalelor sălbatice şi lumea civilizată - dar sălbatică - a omului domestic. Mă întorc la cele spuse la început şi întreb: cine are deci dreptul de a fi stăpân? Şi unde?
Prima întâlnire a avut loc în data de 7 octombrie 2017, la ora 19, într-o junglă numită Sala Mare a Teatrului Naţional din Târgu-Mureş. Ei şi noi. Dincolo şi dincoace de scenă. Lupi, maimuţe, vulturi, urşi, tigri, leoparzi şi noi, cei care ne-am dori puţin din felul lor de a trăi. De a simţi. De a prevede pericolul. De a ne ocroti familia. Noi, ei, urlete, răgete, frunze, dans, cântece, palpitaţii în linişte. Şi Mowgli, Puiul de om al lui Kipling. Rămas orfan şi crescut în sălbăticie, el adoptă acele calităţi şi reguli de comportament care sunt scrise în legea junglei. De-a lungul formării şi dezvoltării sale are parte de modele impecabile, care, fiind animale sălbatice, îi arată cum ar trebui să fie omul creat pentru bunătate - spun asta fără pic de ironie. Lupul Akela (interpretat de Csaba Ciugulitu) îi este exemplul perfect de tată şi bărbat puternic şi ocrotitor. Pantera Bagheera (Elena Purea) îi este mamă şi amic viclean în acelaşi timp. Bătrânul urs Baloo (Luchian Pantea) semnifică tot ce şcoala şi învăţământul poate reprezenta pentru un copil.
Bineînţeles că în pregătirea pentru maturizare, omul are nevoie şi de provocări îmbibate cu năduşeala pericolului. Tigrul numit Shere Khan (interpretat de Costin Gavază), întruchipează omul secolului XXI, care tinde neîncetat să obţină putere, bogăţie şi legături financiare cât mai necurate, iar pentru acesta este capabil de a spinteca pe toţi cei care îi stau în cale. Vulturii junglei, sub comanda lui Chil (Mihai Crăciun) au rolul de a conduce pe cei slăbiţi pe lumea cealaltă, simbolizând astfel moartea şi natura efemeră a animalelor (a omului). Teama de executare şi de rea judecată este atotprezentă în lumea junglei, nu întâmplător şarpele fiind cel care are ultimul cuvânt. Doar că acest ultim cuvânt depinde mereu de pielea pe care o poartă Kaa (interpretat de Rareş Budileanu) la un moment dat. Ciudat cum aceste animale se pot teme de cineva care îşi schimbă încontinuu înfăţişarea...
Încă mai vorbim de Mowgli şi de animalele junglei? Nu. Am început să vorbim despre omenire.
De aceea, această întâlnire cu jungla lui Kipling este o încercare de a dovedi cât de bine e să fii cinstit, drept, onest şi iubitor. Este un spectacol pentru familie, instructiv pentru copiii care într-o zi vor deveni şi ei membri ai unei jungle numite civilizaţie. Şi nu e de mirare dacă şi adulţii îşi găsesc înţelepciunea în acest spectacol.
Jungla de pe scena Teatrului Naţional a reuşit să făurească tot ceea ce acest spectacol ar fi putut oferi. Două ore în care cele mai importante momente ale vieţii, cele mai mari învăţături sunt prezentate prin intermediul cântecelor şi dansului într-un mod dinamic, energic şi vesel. Cel mai captivant pentru un copil! Dar să recunoaştem că şi pentru un adult... Coregrafii şi voci uluitoare care denotă un grad înalt de profesionalism din partea întregii echipe (coregrafia aparţine Cristinei Iuşan şi lui Ruszuly Ervin).
Datorită efectelor vizuale povestea a devenit mai uşor de receptat, în aşa fel încât auzul să se sincronizeze idilic cu văzul. O cavalcadă a nuanţelor de culoarea verde e prezentă mereu, fie prin lumini, fie prin elemente de decor. Un verde puternic şi denunţător însufleţeşte spaţiul scenic, iar pata gigantică de lumină din capătul scenei reprezintă aleatoriu un răsărit de soare sau o lună plină - timpul trece. În micul sat al oamenilor apare şi focul, acea flacără de care pomenisem la început, metaforică şi vie. Spaţiul dramatic se schimbă, iar această transformare este marcată doar prin elemente de decor şi un perete semi-transparent, datorită cărora spectatorul nu este exclus din acţiunea de pe scenă, ci înaintează şi el odată cu succesiunea evenimentelor. Acest spaţiu înnobilat a fi junglă se datorează scenografului Rodica Arghir. Întâlnirea a necesitat şi o variaţie splendidă de costume - în junglă nu poţi apărea oricum! - care a pretins un efort adiţional din partea actorilor şi a micilor copii care interpretau puii de animale. Toată echipa se transformă din lupi în maimuţe, din vulturi în sătence, iar şi iar. Merită să fie pomenit faptul că libretul compus de Dés László, Geszti Péter şi Békés Pál acum a fost pentru prima dată prezentat în limba română datorită traducerii lui Sándor László.
Întâlnirea din jungla de pe scena Teatrului Naţional a fost o premieră cu succes pentru Compania "Liviu Rebreanu", dar totodată şi o premieră pentru traducerea textului. A fost o întâlnire cu un spectacol muzical dinamic şi profund, întâlnire cu copilăria, cu nemuritoarea poveste a animalelor din adâncul junglei. Dar mai ales, întâlnire cu puiul de om din fiecare dintre noi.
Teatrul Naţional Tîrgu Mureş, Compania Liviu Rebreanu
Cartea junglei
Un spectacol de Oana Leahu
Bazat pe cartea omonimă a lui Rudyard Kipling,
Autori musical: László Dés - Péter Geszti - Pál Békés
Distribuţia: Mowgli - Claudiu Banciu / Mowgli mic (copil) - Lucian Banciu / Akela - Csaba Ciugulitu / Baloo - Luchian Pantea / Bagheera - Elena Purea / Shere Khan - Costin Gavază / Chil - Mihai Crăciun / Kaa - Rareş Budileanu / Tuna - Georgiana Ghergu / Buldeo - Ion Vântu / Chil(a) - Cristina Holtzli
Lupi - Alexandru-Andrei Chiran, Cristian Iorga, Sergiu Marocico, Ştefan Mura, Tiberius Vasiniuc
Maimuţe - Alexandru-Andrei Chiran, Cristian Iorga, Ştefan Mura, Ion Vântu, Tiberius Vasiniuc
Bărbaţi - Alexandru-Andrei Chiran, Sergiu Marocico, Ştefan Mura, Tiberius Vasiniuc
Femei - Gabriela Bacali, Loredana Dascălu, Anca Loghin, Laura Mihalache, Delia Martin
Hienele - Anca Loghin, Raisa Ané
Tatăl lui Mowgli - Alexandru-Andrei Chiran
Lupi, maimuţe, vulturi, vânători, sătence (cei de mai sus) şi: Andreea Drăgan, Carmen Ghiurco, Anita Kacsó, Alexandra Moldovan, Paul Preduşel, Radu Tudoraş, Daniel Andrei Vişan, Marian Vultur
Pui de lupi şi maimuţe: Raul Băgăian, Sonia Crăciun, Iris Crăciun, Vlad Gavază, Bianca Lazăr, Andreas Lukas, Sânziana Alma Petcu, Teodora Rus, Luca Todoran
Corul de copii:Amalia Achim, Lucian Banciu, Raul Băgăian, Sonia Crăciun, Iris Crăciun, Alexia Friciu, Bianca Lazăr, Andreas Lukas, Bianca Verona Obreja, Larisa Roman, Sânziana Alma Petcu, Mălina Stoica, Giulia Suciu, Ilinca Maria Şuta, Zara Pârlea, Teodora Rus, Luca Todoran.
Orchestra junglei: Gombocz Avar (tobe şi percuţie), Csaba Fehér (chitară clasică şi electrică), Attila Zonda (chitară bas, bas acustic şi contrabas), István Makkai (clarinet, clarinet-bas, saxofoane), Zeno Apostolache Kiss (clape, sintetizator, instrumente de percuţie), Csaba Ciugulitu & Luchian Pantea (percuţii africane)
Regia artistică şi adaptarea scenică: Oana Leahu
Orchestraţie şi adaptare muzicală: Zeno Apostolache Kiss
Scenografia: Rodica Arghir / Coregrafie: Cristina Iuşan şi Ervin Ruszuly
Traducere: László Sándor
Light design: Daniel Klinger / Video design: Lucian Matei / Pregătire muzicală: Teodora Sântean / Asistent scenografie: Dorottya Sikó, Katalin Huszár / Regizor tehnic: Ilarian Varga / Sufleur: Laura Moldovan / Sunet: Levente Jancsó / Lumini: Attila Kászoni
Înregistrare şi mixaj sunet: Tibor Kacsó jr.