Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  A Viszkis / Banditul Whisky

Un (anti)erou de film: Faptul că iarăşi sunt în centrul atenţiei este pentru mine un lucru normal - A Viszkis / Banditul Whisky


, un interviu cu

Zi de zi, Tg. Mureş, februarie 2018
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Ambrus Attila, originar din Ţinutul Secuiesc, a părăsit România ceauşistă agăţat sub o locomotivă pe când era foarte tânăr, şi a devenit o celebritate europeană în anii '90 când a fost prins de autorităţile maghiare după ce a jefuit cel puţin 29 de bănci şi oficii poştale în Budapesta. Legenda lui începuse, însă, cu mult înainte, fiindcă comportamentul de "gentleman" (le oferea flori casieriţelor şi nu rănea niciodată pe nimeni) şi frondele sale comice (lăsa la faţa locului o sticlă goală de whisky la fel cum Zorro îşi lăsa Z-ul) l-au transformat într-un adevărat erou popular, care dădea cu tifla sistemului capitalist al primului şi derutantului deceniu post-comunism. Başca, Banditul Whisky (cum avea să fie supranumit) a reuşit să scape şi din arestul poliţiei la un moment dat, ceea ce i-a ridicat mult profilul public. În cele din urmă, a fost prins, din cauza unui complice care l-a turnat, şi a fost condamnat la 17 ani de închisoare. A ieşit după 12 pentru bună purtare şi a învăţat, între timp, să prelucreze ceramica, meşteşug cu care se ocupă în prezent, şi din care îşi câştigă existenţa. Îşi suplimentează veniturile din cărţile de şi despre viaţa (şi "cariera") lui, iar acum se află în turneu de promovare a lungmetrajului Banditul Whisky în regia lui Nimród Antal şi care se bucură până în prezent de succes la public.

Ambrus Atilla a fost prezent şi la două proiecţii speciale la Palatul Culturii din Târgu-Mureş, prin mijlocirea Taylor Projects, unde a vorbit cu publicul, a semnat cărţi şi a vândut obiecte din ceramică făcute de el. Şi mi-a oferit un scurt interviu. Adresez mulţumiri lui Lehel Szakács pentru traducerea interviului în limba română.


Ambrus Attila a participat la un Q&A după proiecţie

Andrei Vornicu: Vă amintiţi care a fost prima reacţie când aţi aflat că veţi deveni subiectul unui film de lungmetraj?
Ambrus Attila: Pe de o parte, nu-mi venea să cred, deoarece acest subiect are un istoric lung: m-au ţinut în aşteptare 12 ani, iar când m-a căutat regizorul Nimród Antal, am primit sceptic această veste.

A.V.: Sunteţi mulţumit de felul în care a ieşit filmul şi în care actorul Bence Szalay a interpretat rolul dumneavoastră?
A.A.: Având în vedere că aceasta deja e o chestie de facto, nu am avut dreptul de a mă implica, dar nici nu am vrut, asta era decizia lui Nimrod. I-am cerut băiatului (i.e. actorului) să fure o ciocolată dintr-un magazin înainte să înceapă să joace rolul meu. Până la urmă a furat un puc, însă sunt mulţumit.

A.V.: În anii '90 aţi devenit celebru prin activitatea dumneavoastră infracţională şi acum reintraţi în atenţia publică. Cum vă reîmpăcaţi cu această nouă celebritate?
A.A.: Andy Warhol spunea că fiecare om merită 15 minute de faimă. Eu le-am primit deja, aşa că nu mai am nici un sentiment de frustrare. Având în vedere că sunt o persoană controversată, care poate diviza părerile în societate, nu mă ocup de această problemă. Din păcate, am avut ocazia să văd cum e să fii în centrul atenţiei mass-mediei, iar faptul că iarăşi sunt în centrul atenţiei este pentru mine un lucru normal.

A.V.: Dacă aţi putea da timpul înapoi, aţi schimba ceva la viaţa dumneavoastră sau vi se pare că a decurs exact cum ar fi trebuit?
A.A.: Da, cred că a decurs cum trebuia. Singurele schimbări pe care le-aş face ar fi că nu aş avea nici un complice şi mi-aş coase gura după ce am fost prins.

"Aş fi vrut ca niciodată să nu fi fost prins"

A.V.: Cum se împacă actuala ocupaţie, de ceramist, cu istoria dinainte? Mi se pare o diferenţă foarte mare faţă de ceea ce făceaţi înainte. Vă împlineşte?
A.A.: Da, pentru că şi asta are beneficiile ei. Aici există libertatea de a crea. Am ieşit la pensie din sectorul bancar, sunt bătrân, nu mai simt nevoia să fiu mereu activ. Pe lângă asta, mai fac şi sport, iar pe această cale reuşesc să scap de frustrări.

A.V.: Aveţi o carte autobiografică. În câte limbi a fost tradusă şi care au fost reacţiile publicului?
A.A.: Şase cărţi s-au scris despre viaţa mea. Cea mai bună carte nu se află, din păcate, aici. Cred că această carte, scrisă de către un scriitor de la New York Times (Julian Rubinstein, n.r.), este cea mai bună, se cheamă Balada Banditului Whisky, şi a fost tradusă în şapte limbi.

A.V.: Câte exemplare s-au vândut din cărţile de şi despre dumneavoastră, în Ungaria?
A.A.: Din cartea care se află aici (Haramia / Banditul, n.r.) doar eu am vândut 5.000 de exemplare. Nu ştiu exact câte a vândut editura. Dar prima carte pe care am scris-o împreună cu un coleg s-a vândut în 40.000 de exemplare.

A.V.: În anii '90, unde v-aţi fi văzut în 2018?
A.A.: Nu există răspuns la întrebarea "ce ar fi fost dacă...?" Aş fi vrut ca niciodată să nu fi fost prins.

A.V.: Mai beţi whisky?
A.A.: Aproape în fiecare zi, dar mai puţin (râde).




 Toate articolele despre A Viszkis / Banditul Whisky


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Andrei Vornicu
 Alte articole de Ambrus Attila


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer