Barfuss - Desculţ, nebun şi-ndrăgostit

Moda road movie-urilor în care cuplul de eroi bifează obstacolele ca pe bornele de kilometraj, ajungînd la finiş "mai alb, mai strălucitor", nu e perimată - dovadă şi acest film nemţesc al cărui autor, Til Schweiger, a vîndut iniţial scenariul la Hollywood. Cum americanii au lăsat să se pună praful pe el, Schweiger a luat praful de pe toba lui de tinichea şi l-a folosit pentru a da nuanţe nisipii, gălbui, filtrate - imaginii filmului pe care l-a făcut pînă la urmă singur în Germania.

Se vede încă de la primele cadre că e vorba de un film care şi-ar fi dorit o altă soartă. Una americană. Regizorul (şi actorul) german a ales, inexplicabil, o poveste tocită: un coate-goale care se îndrăgosteşte, la capătul unei călătorii de nevoie, de o fată într-o ureche, fugită de la balamuc şi lipită ca o gumă de destinul lui rebel. Această poveste, aşa simplă şi banală cum e, ar fi avut şanse să se ridice la lumină dacă actorii ar fi fost simpatici şi convingători, dacă regia ar fi ales exact soluţiile potrivite pentru o abordare deschisă, sinceră, dacă replicile şi situaţiile ar fi fost în aşa fel gîndite încît să sune adevărat.

Însă Til Schweiger şi cei patru colegi cu care a scris scenariul nu s-au gîndit aşa şi au făcut exact pe dos. Cu aerul că ne spune un lucru pentru prima oară, filmul deapănă cu multă seriozitate love story-ul incipient, tăindu-se uşor în replici plate, mai plate din cauza interpretărilor monocrome şi nelucrate ale celor doi actori, sau mulîndu-se pe situaţii-tip preluate din alte filme. Aportul regizorului nu este vizibil atît timp cît actorii spun replici nepieptănate, regizorul fiind unul dintre aceştia, iar situaţiile sunt imaginate cu un ochi la cinematograful de peste Ocean. Singurul membru harnic al echipei pare să fie directorul de imagine. Însă dorinţa acestuia de a realiza o imagine foarte frumoasă se ciocneşte de superficialitatea celorlalte compartimente, iar filmările filtrate, lumina gălbuie, contrastele nete din filmările nocturne - pe scurt, dorinţa de "a da bine" cu orice preţ - dau impresia de calofilie peste jalea din jur. Pentru un film care vrea să fie şi dramă, şi comedie, şi film de dragoste, Barfuss realizează cam puţin.