Comedia gafelor candide - Cină cu proşti

Sâmbătă, 15 decembrie 2018, de la ora 19.00, Sala Mare, Teatrul Dramatic "Ion D. Sîrbu", Petroşani
Cină cu proşti de Francis Veber
Regie: Daniel Vulcu
Decor: Bogdan Spătaru
Cu: Mihai Alexandru, Alexandru Cazan, Corina Vişinescu, Radu Tudosie, Sergiu Fîrte, Amelia Toaxen, Laurenţiu Vlad, Dorin Ceagoreanu, Oana Crişan.

Pe alte paradigme estetice decât primele două spectacole din micro-stagiunea de prezentare a succeselor anului 2018 de la Teatrul Dramatic "Ion D. Sîrbu", Petroşani, se situează Cină cu proşti, cunoscuta piesă de tip bulevardier a scenaristului şi regizorului francez Francis Veber. Alegerea acestei comedii de succes, după care s-au făcut şi două filme, are ca ţintă atragerea publicului petroşenean în sala de spectacol şi familiarizarea lui cu un titlu la modă din repertoriul internaţional. Am remarcat imediat interesul spectatorilor (în majoritate tineri) pentru comedie şi participarea lor intensă la ceea ce se petrece pe scenă, gustând umorul şi savoarea replicilor.

Regizorul Daniel Vulcu s-a pliat pe configurarea clasică a desfăşurării acţiunii, lăsând actorilor libertate în creionarea personajelor. Decorul conceput de Bogdan Spătaru, clasic şi el, ne introduce în salonul apartamentului familiei Brochant, cu uşi laterale necesare, frecvente în comediile de situaţie. O fereastră-oglindă, situată deasupra scenei, mijloceşte legătura cu interlocutorii apelaţi la telefon. Actorii s-au achitat onorabil de partiturile încredinţate, au exultat literalmente în scenele-cheie, dar tinereţea lor i-a împiedicat să exploateze la maxim situaţiile comice. Altfel vor sta lucrurile după ce spectacolul se va fi rodat într-o oarecare măsură. Pignon, cel care construieşte din chibrituri machete în miniatură după edificii reale, este pivotul acţiunii, naivul luat de prost de Pierre Brochant, invitat la "cina cu proşti" a amicilor ca să se distreze. Dar distracţia ia altă turnură din cauza gafelor lui Pignon. Din interiorizarea şi sensibilitatea lui Pignon, Mihai Alexandru, interpretul lui, reţine mai ales naivitatea unui inadaptat la mecanismele sociale, dar care se simte bine când este băgat în seamă. În schimb, se dovedeşte foarte priceput în a reda volubilitatea personajului dispus să se confeseze în tirade de sinceritate gomoasă. Vorbirea repezită îl favorizează. Nu i-ar lipsi un plus de improvizaţie.

Mihai Alexandru e titirezul învârtit cu succes de regizor, isteţ în "prostia" lui, purtat printre dezastre conjugale (hazlii în fond). Prea aţos pentru rol mi se pare Alexandru Cazan, altfel conştiincios interpret al lui Pierre Brochant. Apariţia lui extrem de ilară, cu spatele cocârjat, domină scena în prima parte a piesei. Orice mişcare bruscă, urmată de un icnet scurt, are corespondent în reacţia sălii. Criza sciatică alungă de pe chipul lui şăgălnicia, plăcerea de a face farse şi de a savura glumele prietenilor. Şi totuşi, prin jocul închegat, el e un motor indispensabil, inteligent manevrat în ţesătura intrigii. Corina Vişinescu în rolul amantei lui Brochant, Marlène, e zvârluga fără astâmpăr care aduce vioiciunea şi răsfăţul personal prin mişcări copiate din sala de aerobic. E o prezenţă fortifiantă, remarcabilă ori de câte ori intră în scenă. Îngrijorările lui Leblanc, prietenul lui Pierre, sunt traduse de Radu Tudosie prin participare ocrotitoare şi preocupare efectivă de a drege busuiocul. El adoptă stilul unui rezoner precaut, afabil, discret. Amelia Toaxen în rolul Christine Brochant e distinsă şi cochetă cât trebuie să fie soţia unui editor prosper care trăieşte în lux. Dispreţul pentru petrecerile soţului o individualizează. Laurenţiu Vlad e un medic prea puţin reliefat în ansamblul pestriţ al anturajului.

Când atmosfera părea că începe să lâncezească uşor, apare Lucien Cheval, inspectorul de la fisc în persoana lui Sergiu Fîrte, actor cu reale înclinaţii spre comedie. El inspectează sever apartamentul, vânând ilegalităţi, dar rămâne mască atunci când află de adulterul soţiei. Un alt pol al seducţiei comice se produce instant. Mai mult ca alţi interpreţi din spectacol, Sergiu Fîrte ştie să gestioneze efectele momentului. Dorin Ceagoreanu (Meneau) şi Oana Crişan (Sora medicală) întregesc o distribuţie bine aleasă din ceea ce poate oferi în prezent colectivul teatrului.

Cină cu proşti e un model de atractivitate, un exemplu elocvent că publicul petroşenean se află în rezonanţă activă, participativă cu acest gen de comedie.