Despre The Beach şi despre Danny Boyle

De la regizorul lui Trainspotting - Danny Boyle, iată The Beach, singurul lui big budget movie - un film în care - vorba lui Nicu - am văzut că Leonardo di Caprio e şi actor (mi-a plăcut expresia, pe care a folosit-o şi pentru Brad Pitt, vizavi de Fight club-ul lui David Fincher).

Dacă Tarantino o are ca muză pe Uma Karuna (cum acelaşi Nicu dixit, dar şi Ethan, în prefaţa cărţii Ash Wednesday, pe care mă chinuiesc de o lună să o citesc, dar nu reuşesc să merg mai departe de capitolul întâi, poate şi pentru că, în capitolul al doilea, persoana întâi la care acesta este scris aparţine unei eroine - iar eu consider că trebuie să ai un ego scriitoricesc suficient de mare încât să consideri că tu, scriitor bărbat, poţi pătrunde în mintea unei femei, ceea ce nu e cazul cu Ethan - deşi îl apreciez ca actor... deci Ethan, în prefaţa cărţii sale cu numărul doi, e cel care îi spune Umei pe ambele nume de botez, iar Nicu preia ideea), iar Danny Boyle are un fetiş cu Robert Carlyle (distribuit şi în Trainspotting), dar, mai ales, cu Ewan (citeşte you in, am văzut şi eu pe imdb) McGregor, care apare şi în Shallow Grave, debutul cinematografic al lui Boyle, dar şi în A Life Less Ordinary şi, evident, în Trainspotting. Tot în mod evident, prima opţiune de a-l juca pe Richard şi-a îndreptat-o Boyle către Ewan, dar acesta din urmă a fost înlăturat de către studioul de producţie care l-a dorit pe di Caprio (alegere care s-a dovedit atât pentru film, cât, mai ales, pentru di Caprio, fericită). Incidentul a fost şi cauza divorţului dintre McGregor şi Boyle, care nu şi-au mai vorbit, deşi actorul, al cărui cost de oportunitate s-a ridicat la 20.000.000 dolari, bani cuveniţi lui di Caprio, a declarat el însuşi că a luat act de nevinovăţia lui Boyle şi de implicarea producătorului în decizie...

Revenind la The Beach, trebuie amintit Guillaume Canet, această revelaţie franceză (Jeux d'enfants, Vidocq şi mai recentul Joyeux Noel), căsătorit(ă, dacă ne referim la... revelaţie) cu frumoasa Elena din Troy (Diane Kruger pe numele ei, alături de care joacă în Joyeux Noel), într-o compoziţie mai de tinereţe decât în restul filmelor citate, dar şi Virginie Ledoyen, aged 23 în momentul filmărilor şi - la fel ca di Caprio şi Canet - foarte bronzată. Nu e mai bună decât doi ani mai târziu, în 8 femmes (poate că nici mai rea), dar aduce în film starea de exuberanţă de care îl privează încruntarea lui di Caprio. Legea compensaţiei, deci.

Pe imdb, pagina lui Danny Boyle se deschide cu strigătul lui Robert Carlyle de a continua Trainspotting cu sequelul Porno, ceea ce ne aminteşte că relaţia dintre Boyle şi McGregor rămâne tensionată... McGregor a fost oricum prea ocupat interpretându-l pe Obi-Wan Kenobi în ultimele 3 producţii LucasFilm şi are agenda ocupată până în 2008, când îşi va împrumuta vocea, din nou, după Robots, unei animaţii Disney (Gnomeo and Juliet).

Până la Porno, Boyle vine cu un alt favorit al său - Cillian Murphy (l-a distribuit şi în 28 days later) - în Untitled Sunshine Project, în 2006. Tot low budget, ca şi anteriorul Millions cu 2 actori-copii în rolurile principale.

În ceea ce priveşte The Beach, ar mai rămâne Tilda Swinton (în curând Vrăjitoarea Albă din Chronicles of Narnia - The Lion, the Witch and the Wardrobe). Arsă de soare, uscăţivă, la cei 180 de cm, focoasa amantă de o noapte a mai tânărului di Caprio, este un lider, în sensul modern al cuvântului, pentru comunitatea locală. Sal din film mi-a amintit de multe tehnici de motivare învăţate la management sau chiar de cele aplicate de fostul şef de la HBO pe mine...

Filmul este ceea ce criticii numesc un must see. Ca şi Trainspotting.