Anul 2006 va aduce aşteptate schimbări pe feuda culturii româneşti, unele dintre ele preconizate de ani buni. Una e schimbarea directorului Academiei Române. Alegerile vor avea loc pe 4 aprilie. In 2005, Academia sărbătoreşte şi 140 de ani de existenţă.
Pentru prima oară editarea de carte va fi finanţată de Administraţia Fondului Cultural Naţional, fiind de acum încolo sprijinită de Ministerul Culturii şi Cultelor doar prin subvenţii. In luna februarie, noul for va ţine deja o sesiune consacrată culturii scrise. Atunci cînd MCC va primi cele 250 milioane de euro vor reîncepe şi lucrările de amenajare a spaţiului din Bd. Unirii destinat Bibliotecii Naţionale. In schimb, Tîrgul de Carte Bucureşti va trebui să-şi găsească un nou sediu, din moment ce în Teatrul Naţional deja funcţionează Centrul Naţional al Dansului. Asociaţia Editorilor intenţionează să organizeze şi ea un tîrg, lucru care, adăugînd Gaudeamusul, ar ridica la trei numărul marilor tîrguri româneşti de carte.
O deschidere va avea loc şi în domeniul teatrului. Festivalul Naţional de Teatru de la Bucureşti va deveni internaţional şi va spera, probabil inutil, să concureze măcar calitativ Festivalul de teatru de la Sibiu. Care festival probabil că va fi în 2006 şi mai amplu, dat fiind că în 2007 Sibiul va fi Capitală Culturală Europeană. Programul Sibiu , unul dintre cele mai ambiţioase avute vreodată de România, aşteaptă ca în acest an să afle ce evenimente va trece pe listă. In aşteptarea evenimentelor, Sibiul va recăpăta strălucirea de odinioară, odată ce lucrările de refacere a infrastructurii, precum şi restaurările Pieţii Mari, a Pasajului Scărilor, a Pasajului Aurarilor şi a Pieţii Huet vor fi finalizate. Nu ştim dacă vor mai ţine minte, dar recent, susţine Mediafax, ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, precum şi preşedintele Traian Băsescu şi premierul Tăriceanu au anunţat că vor să petreacă revelionul 2007 la Sibiu. Nu s-a stins încă mirosul sarmalelor, deci să mai avem răbdare.
Am avut destulă răbdare cu Legea de aprobare a Ordonanţei privind cinematografia. Ea va fi votată de Parlament în acest an. Tot pe plan legislativ se aşteaptă să fie stabilit clar statutul Institutului Cultural Român şi relaţia lui cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi cel al Afacerilor Externe. Revenind la cinematografie, vom avea în acest an şi mai multe premiere româneşti decît în 2005: Legături bolnăvicioase de Tudor Giurgiu, Cum mi-am petrecut sfîrşitul lumii de Cătălin Mitulescu, Ryna de Ruxandra Zenide, După ea de Cristina Ionescu, Happy End de Radu Potcoavă, Aripi de flutur/ Aventurile unei zile de Petre Năstase, Îngerul necesar de Gheorghe Preda, Margo de Ioan Cărmăzan, Azucena de Mircea Mureşan (o premieră tîrzie), Păcală se întoarce de Geo Saizescu, Fraţi şi surori - realizat de Vacanţa Mare.