Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici diverse

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Expoziţia Génica Athanasiou, muză şi parteneră a lui Antonin Artaud


august 2019
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Bucureşti sec. XX - în "Micul Paris" cosmopolit, oriental şi francofil se desfăşoară visul unei vieţi, al Eugeniei Tănase, care îşi depăşeşte condiţia prin educaţie, cultură şi artă. Frecventează cursurile primare la Şcoala Artistizza Romanescu, apoi la Şcoala Centrală din strada Icoanei. Visătoare, înclinată spre poezie şi lectură, citeşte în limba lui Moliere, vorbeşte greaca, dansează, merge la teatru şi joacă mici scenete la şcoală. Să nu uităm că în acea perioadă tinerii erau îndrăgostiţi de teatru şi de strălucirea care au dat-o turneele franceze în care jucau Sarah Bernhardt, Mounet-Sully sau Max.

1918 Conservatorul de Artă Dramatică urma să-şi deschidă porţile. Eugenia Tănase avea să fie admisă. Fost elev al lui Constantin I. Nottara, Societar al Teatrului Naţional din Bucureşti şi profesor la Conservatorul de Artă Dramatică, Nicolae Soreanu este primul profesor al Eugeniei. Ea va lucra cu plăcere şi se va împrieteni cu cel care va deveni artistul faimos al generaţiei lor, George Vraca.

Vara anului 1919. Părăseşte Bucureştiul pentru Paris în ciuda neînţelegerilor cu familia. Se simte împlinită la Paris, oraşul artelor. Îşi schimbă numele. Eugenia Tănase devine Génica Athanasiou. Urmează cursul tragedianului Paul Mounet, fratele lui Mounet-Sully.

1920 - Paris - efervescenţă artistică cu şcoli ce revoluţionau învăţământul de artă dramatică: cea lui Firmin Gémier de la Comédie Montaigne şi cea a lui Jacques Copeau.

1920 Charles Dullin şi soţia sa Marcelle Jeanniot Dullin, creează prima companie: o trupă şcoală care se prezintă ca un laborator experimental: Atelierul. Tânărul teatru porneşte la drum. Marcelle cea frumoasă şi inteligentă predă cursuri de istoria teatrului, literatură şi dicţie. Vibrantă, autentică, pasionată, sinceră, creează alături de Dullin. Tradiţie şi înnoire. Teatru pur. Text şi întoarcerea la clasicii Aristofan, Sofocle, Shakespeare, repertoriu elisabetan, apoi Moliere, Marivaux, Regnard. Actorii: harnici şi polivalenţi. Dansatori, acrobaţi, jongleuri, duelişti, mimi sau clovni, pictori, croitori hamali, etc. O trupă tânără cu o medie de vârstă de 25 de ani. Vor lucra asiduu pentru ARTĂ. Antonin Artaud lucrează pentru ei. Exigent, plin de frământări, artist complet, cu o înclinaţie atât pentru scris, cât şi pentru desen sau actorie. Extraordinar! Trupa evoluează. Întâlniri la Teatrul Atelier, unde repetă, studiază, creează înainte de a se îndrăgosti. Protagoniştii: Génica Athanasiou şi Antonin Artaud. Rolurile îi apropie şi dragostea lor înfloreşte. Sunt tot atâtea vieţi în care se regăsesc. Povestea de iubire a început în 1921, când în fiecare zi în care nu sunt împreună, Artaud îi trimite Génicăi poezii şi scrisori pasionale, care, editate în volum (Lettres a Génica 1922-1927), constituie una dintre cele mai frumoase corespondenţe amoroase ale tuturor timpurilor.
Geniu pentru majoritatea teoreticienilor, actorilor şi regizorilor, nebun pentru alţii, Artaud a fost poet, dramaturg, regizor de teatru, actor şi artist plastic. Membru al mişcării suprarealiste până în 1926, poezia şi teatrul lui Artaud reflectă mereu această stare la limita raţiunii, accentuată pe alocuri de practicile toxicomane cauzate de boală. Operele sale Manifestul teatrului sau Teatrul şi dublul său au marcat evoluţia teatrului. Muza: Génica Athanasiou care, cu o aparentă fragilitate, se ascunde în spatele poetului. Iubită pasional, artista a dispărut în spatele cuvintelor celor care o idolatrizează. Feminină şi discretă, portretele au ridicat-o la rang de simbol şi aici mă refer în special la cele ale lui Man Ray şi Philippe Halsman, pe care le admirăm şi azi, dar fără a mai putea să asociem un nume chipului extraordinar de sculptural ce apare în ele. Cu o carieră de 40 de ani pe scenele pariziene ea este fără îndoială o muză, o prietenă, o confidentă a lui Antonin Artaud sau a lui Jean Grémillon, cei doi parteneri ai vieţii ei.

Expoziţia Génica Athanasiou: muză şi parteneră a lui Antonin Artaud este un proiect iniţiat de către Institutul Francez în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române şi poate fi vizitată la noul sediu din Calea Griviţei 44-46, în perioada 2-28 august 2019, în intervalul orar 10-18. Spaţiul expoziţional cuprinde mai multe secţiuni: viaţa de scenă şi viaţa privată a Génicăi Athanasiou şi lucrările unor artişti contemporani români şi francezi inspirate din personalitatea ei. Fotografiile cu Génica în costum popular ce aparţin Galei Ringger (Antigone interdite, 3 pièces), apoi tot ea purtând un costum (tunică de aripi de muselină pe un schelet de sârmă) creat de pictorul Lucien Contard, cel care realizează costumele din Les Oixeau de Aristofan. Aici Génica joacă rolul lui Isis-cea-Iute, mesagera zeilor (sursa M.N.A.-Taylor/Pont-aux-Dames) şi mai apoi, în Volpone de Ben Jonson, într-o adaptare a lui Stefan Zweig şi Jules Romains, unde joacă rolul Colombei. Costumul este o creaţie a lui Barasacq. Găsim obiecte omagiale (o vitrină cu reviste de teatru şi film franceze din perioada respectivă în care se oglindeşte imaginea actriţei, programe de teatru sau bilete ale Teatrului Atelier şi un montaj video cu scene din filmele în care a jucat artista).

Un parcurs expoziţional deloc de neglijat datorită fişei biografice a ARTISTEI, a ARTEI, a VIEŢII. Pe alocuri imagini fără legendă şi acte oficiale decolorate, martori puţini sau arhive incomplete în care găseşti o personalitate mai puţin cunoscută la noi, Génica Athanasiou.

(Daniela Dumitrescu este muzeograf la Muzeul Municipiului Bucureşti)




0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

 Alte articole de Daniela Dumitrescu


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer