noiembrie 2019
Alice
Alice este personajul care l-a marcat pe Lewis Carroll, atât în viaţa reală, cât şi în literatură, şi cea care l-a aşezat pe unul dintre pilaştrii literaturii pentru copii. De la publicarea romanului în 1865, Alice în Ţara Minunilor a cunoscut destule ecranizări şi adaptări scenice, dar iată că a venit şi rândul Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ să ofere propria versiune a cunoscutei poveşti. Iar pentru acest lucru au cooptat-o tocmai pe Ada Milea, care este la a treia colaborare cu aceştia, după spectacolele Visătorul şi Amintiri. O alăturare mai bună nici că se putea, prin urmare spectacolul pe care teatrul nemţean îl propune este un deliciu din toate punctele de vedere, în mod special pentru publicul adult (dar spectacolul e recomandat pentru 7+).

În fapt, în spatele succesului spectacolului Alice se ascunde o triadă de forţe care şi-au dat mâna şi care au conlucrat astfel încât să ofere o experienţă ludică şi hazlie, dar şi plină de inovaţii scenice şi imaginare. Aşadar, în primul rând trebuie să menţionăm contribuţia Adei Milea, cea care a dat de fapt forma spectacolului şi care a creat cântece atât de specifice şi de recognoscibile, pline de inserţii umoristice ce par uneori aleatorii, dar care îşi au locul lor bine gândit în întregul demers scenic. De altfel, un merit pe care îl au compoziţiile ei este acela că reuşesc să se menţină antrenante pe tot parcursul reprezentaţiei, de la un capăt la altul, şi nu scad deloc în calitate sau intensitate. Ada Milea reuşeşte să creeze o nouă dimensiune imaginativă, care cu toate că se desprinde de versiunea clasică, îi rămâne în mare parte fidelă, reuşind să fascineze prin reinterpretarea în propriul ei stil a uneia dintre poveştile cele mai povestite şi repovestite.

Mai apoi, sunt de amintit cei care au adus pe scenă viziunea Adei Milea, cei care au construit universul spectacolului astfel încât să se integreze armonios cu cântecele şi cu atmosfera generală pe care acesta a încercat şi, fără îndoială, a şi reuşit s-o redea. Astfel, scenografia este semnată de Alexandra Constantin, care aduce înaintea publicului o lume atât de halucinantă şi de incredibilă încât chiar pare că spectatorii au fost luaţi şi duşi în interiorul romanului lui Lewis Carroll. Este o explozie de culori şi de forme, la care contribuie desigur şi light designerul Cristian Niculescu printr-o suită de lumini care îi evidenţiază în principal pe actori şi care contribuie la experienţa vizuală a celor prezenţi în sală. O noutate surprinzătoare este şi cea adusă de Laurenţiu Vescari, care se foloseşte de instalaţia numită Piezo ca să aducă la viaţă prin efecte sonore mai multe obiecte neanimate, introducându-le astfel în universul diversificat al nebuniei generale pe care Alice îl ilustrează cu atâta uşurinţă. Nu în ultimul rând, animaţiile lui Paul Mureşan sunt şi ele o adevărată plăcere vizuală, oferind o notă subtilă, dar melancolică de copilărie şi întregind acest tablou pe care Ada Milea îl conturează cu dibăcie.


Fără îndoială, remarcaţii acestui spectacol sunt actorii Corina Grigoraş, în rolul Alice, şi Paul Ovidiu Cosovanu, în rolul Pălărierului Nebun. Pe lângă o voce bine susţinută pe tot parcursul cântecelor, Corina Grigoraş oferă şi o prestaţie actoricească solidă, îmbinând naivitatea personajului cu o notă discretă de îndrăzneală pe care de altfel întreaga partitură i-o cere. Ba mai mult de atât, cu toate că adesea împarte scena cu alte personaje pline de energie şi de jovialitate, ea reuşeşte mai mereu să îşi menţină atenţia asupra ei, nu are nicio clipă în care să îşi piardă din mână rolul, ori să devină neinteresantă. Este dublată de partenerul ei scenic, Paul Ovidiu Cosovanu, care demonstrează o versatilitate vocală şi remarcabilă remarcabile, ceea ce îl şi recomandă pentru rolul Pălărierului Nebun. El este acompaniat de personajul Norei Covali, care cu toate că are mai puţin timp de execuţie pe scenă, are momentele ei în care să demonstreze ce poate... şi o face foarte bine, alăturând hazliul cu senzualitatea inofensivă. Un alt remarcat este şi Andrei Merchea Zapotoţki, un adevărat show man, care indiferent de rolul pe care îl are sau de ceea ce are de făcut pe scenă, scoate 110% din situaţia respectivă, prin talentul şi carisma lui de netăgăduit.


Reiterând cele spuse la început, spectacolul pe care Teatrul Tineretului îl propune este un adevărat deliciu teatral şi încă o dovadă a lucrurilor frumoase care se petrec în mica reşedinţă a judeţului Neamţ. Un spectacol-concert uşor de digerat pentru orice fel de public, căruia însă nu îi lipsesc nici profunzimea şi nici meşteşugul artistic, Alice este o alegere mai mult decât inspirată pentru a explora mintea creatoare a Adei Milea, ori pentru a înţelege prospeţimea cu care instituţia nemţeană alege să producă teatru... un teatru de mare calitate, fără discuţie. Pe scurt, Alice este tipul de spectacol care poate fi văzut de multiple ori fără a-şi pierde farmecul sau savoarea, ci doar să amplifice şi mai mult curiozitatea privitorului prezent în sala de teatru.

Alice
după Lewis Carroll
spectacol-concert de Ada Milea
cântece: Ada Milea
îmbunătăţiri cântece: Corina Grigoraş, Paul Ovidiu Cosovanu
traducere din engleză: Florin Bican
distribuţia: Corina Grigoraş (Alice), Paul Ovidiu Cosovanu (Pălă), Nora Covali (Pisi), Cătălina Eşanu (Regina), Andrei Merchea Zapotoţki (Rabbit), Dragoş Ionescu (Hare)
scenografie: Alexandra Constantin
desene şi animaţii: Paul Mureşan
light-design: Cristian Niculescu
piezo: Laurenţiu Vescari
De: Ada Milea după Lewis Carroll Regia: Ada Milea Cu: Corina Grigoraş, Paul Ovidiu Cosovanu, Nora Covali, Cătălina Eşanu, Andrei Merchea Zapotoţki, Dragoş Ionescu

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus