În acelaşi timp, poate fi remarcat că este un film cu o naraţiune inteligibilă, deci, într-un fel, un film mult mai uşor de integrat în mainstream decât capodoperele subversive şi, de multe ori, aproape experimentale (ori prin mizanscenă, ori prin jocul actorilor, ori prin montaj) ale Noului Val Cehoslovac, reprezentat mai degrabă de către partea cehă (Miloš Forman, Jaromil Jireš, Věra Chytilová).
Fiind de departe cea mai vizibilă reuşită cinematografică a părţii slovace, Obchod na korze / Magazinul de pe strada mare seamănă, din anumite puncte de vedere, mai mult cu un film american de factură Elia Kazan decât cu un film cehoslovac. De altfel, Ján Kadár, profesorul - la FAMU, şcoala de film din Praga - multora dintre viitoarele figuri emblematice ale "valului", va emigra în SUA şi va deveni profesor de regie la Institutul American de Film din Beverly Hills.
Structura e identificată istoric-temporal (procesul de arianizare din statul slovac, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, cu puţin timp înainte de deportarea în lagăre a populaţiei evreieşti), dar spaţiul e generic şi livresc, după cum sugerează şi titlul, precum şi micile monografii locale: un sat slovac în care personajele sunt de multe ori instant denumite şi identificate după meseria pe care o au (tâmplarul, frizerul, cel care face anunţurile în piaţa publică, vânzătoarea de materiale etc.), iar fiecare femeie este soţia cuiva.
Această suprapunere între angajamentul politic, evenimente din istoria recentă şi imagini foarte emblematice pentru o viaţă de natură mai simplă duce, inevitabil, la o suprateză a vechiului vs. noului - faptul că spaţiile acestea bucolice, cumva mitologic-naţionale (şi, destul de generic, sate europene), vor fi transfigurate şi pierdute permanent în urma tipului de evenimente ce se vor întâmpla în ele, că ne aflăm pe muchia unor lumi şi a unor valori pe cale de dispariţie în faţa industrializării şi a doctrinelor politice (monumentul în construcţie e monstruos, e cea mai înaltă structură din oraş), dar există şi o chestionare a inocenţei acestor spaţii şi a răului latent din oameni.
Ce e specific la Obchod na korze / Magazinul de pe strada mare este că, spre deosebire de majoritatea filmelor-emblemă despre Holocaust (mă gândesc mai ales la titluri recente, precum Lista lui Schindler sau Pianistul), aici gravitatea concluziei e punctată şi amplificată de convenţii aproape stilistice. O mare parte din relaţia principală se desfăşoară aproape ca o comedie de situaţie, uneori cu elemente de slapstick, are aproape ceva de banc. E total nerealist că femeii i-ar putea fi comunicat orice, prin orice metodă, fiindcă e paroxistic de surdă, sau că atâtea situaţii s-ar putea baza pe faptul că personajele nu mai insistă să o facă să înţeleagă (e chestionabil dacă e o ambiguitate a refuzului realităţii, dar ce e cert e că e negociată, în termeni de scenariu şi de adaptare vizuală, ca o realitate care intervine în acţiune - plot point-uri specifice, care schimbă desfăşurarea, sunt legate de acest conflict, deci, în ciuda semnificaţiei lui, el trebuie privit ca atare).
Jocul actorului principal împrumută mult din cinetica slapstick, într-o formă mai relaxată (există şi un joc amuzant de imitaţie cu obiecte casnice, o referinţă la inconfortabilitatea cuplului Hitler - Chaplin şi a asemănărilor dintre ei). În afara acestora, celelalte scene construiesc un soi de realism psihologic, marcat de contemplare şi de gravitate, care devine din ce în ce mai greu de ignorat, iar concluzia reuneşte - înspre un efect măcar violent, dacă nu convingător - aceste două tipuri de convenţii.
Obchod na korze / Magazinul de pe strada mare e o introducere accesibilă în Noul Val Cehoslovac, care, deşi nu cristalizează extrem de evident experimente ale formei, face nişte paşi în acest sens, care ar putea fi reevaluaţi şi refolosiţi oricând de către filmul contemporan, şi reprezintă o perspectivă foarte rară asupra unor drame istorice. Chiar aş specula că există istoria vizibilă, respectiv partea şocantă şi la vedere, şi istoria spaţiilor goale. În cadrul unui subiect ca Holocaustul, experienţele personale ale evreilor, experienţa lagărului, experienţa discriminării sunt subiectele cele mai vizibile, dar filme care să vorbească şi despre istoria spaţiilor goale (ale comunităţilor, ale oamenilor săraci nevizaţi etc.) pot specula alteritatea şi comportamentele istorice.
(Ionuţ Scurtu este masterand CESI)
Obchod na korze / Magazinul de pe strada mare
Cehoslovacia / 1965 / 128' / a/n / s.rom. / Dramă, film de război
R: Ján Kadár, Elmar Klos
Cu: Ida Kaminska, Jozef Kroner, Hana Slivková