Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Agenda LiterNet  Sageata  Cronici film  Sageata  El angel exterminador

Luis Buñuel, 120 de ani de la naştere - El ángel exterminador / Îngerul exterminator


Cinesemnal, februarie 2020
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
El ángel exterminador / Îngerul exterminator, unul dintre cele mai cunoscute filme regizate de Luis Buñuel, problematizează conceptele şi şabloanele claselor sociale, miza fiind aparent redusă la opoziţia binară "conducător" - "condus". Buñuel alege însă să schimbe regulile jocului. Dacă puterea de decizie le aparţine mereu celor care conduc, Buñuel nu face altceva decât să le-o transfere liber celor conduşi. Astfel, insesizabil, bucătarii, bucătăresele şi majordomii, respectiv toate personajele docile, fără drept la cuvânt, ajung să se elibereze din casa burgheză. Aceste personaje au o purtare iraţională şi nu mai reuşesc să se opună "tentaţiei de a ieşi". În timp ce are loc evadarea personajelor din clasele inferioare, invitaţii burghezi se instalează indolent în salon şi, dintr-un motiv necunoscut, nu mai reuşesc să-l părăsească.

Spectatorul, ca într-un film clasic suprarealist-incongruent, e plasat în mijlocul unor personaje ce îşi chestionează perpetuu acţiunile ("Ce facem noi aici?", "Cum de n-am mai plecat?", "Ţi se pare normal?"), determinându-l să chestioneze, la rândul său, prezenţa unei forţe oculte ce le-ar ţintui pe acele personaje. Prezenţa animalelor poate fi privită simbolic, în termenii unui prizonierat care se întoarce întotdeauna împotriva făptaşului.

Cunoaştem despre Buñuel că a trăit în mai multe forme de exil (pe rând, în Franţa, Statele Unite sau Mexic), iar această paradigmă a libertăţii şi a captivităţii reprezintă un reper în filmele sale. Relativismul libertăţii, care poate să se întoarcă împotriva individului, să-l contamineze şi să ajungă să-l blocheze într-un spaţiu definit, reprezintă una din temele principale din El ángel exterminador / Îngerul exterminator. Faptul că personajele se mişcă dintr-o parte într-alta a salonului, confuze, bolnave, agonizând, aduce în prim-plan imaginea unor reguli bine stabilite, a unui joc pe care Letiţia (Silvia Pinal) îl descoperă în final, mişcările lor transformându-se, în concepţia acesteia, în "mii de combinaţii de şah". Ei sunt supuşi unui joc transcendental, care, odată consumat, poate fi abandonat. De aici şi privarea lor de libertate, care vine ca o condiţie a jocului.

Personajele intră în legătură cu forţele isteriei, panicii şi interesului individual, ce ajung să contamineze toate modurile de existenţă. Distanţa dintre lumea captivilor şi lumea exterioară liberă e redată cu ajutorul camerei de filmat, poziţionate în holul lung, întunecat, care trebuie parcurs pentru a redobândi libertatea. Printr-o mişcare repetitivă, personajele ajung să ocupe exact acelaşi loc ca în noaptea petrecerii şi reuşesc, printr-o convingere mutuală, să părăsească camera. Finalul filmului surprinde un scenariu similar, însă de data aceasta în interiorul unei biserici în care devin captivi atât credincioşii, cât şi preoţii.

Buñuel demontează mitul autorealizării burgheze, al acelui spaţiu domesticit exhaustiv, în care instinctele primare nu-şi găsesc locul şi trebuie extirpate. El prezintă, prin intermediul El ángel exterminador / Îngerul exterminator, reversul medaliei, respectiv reproducerea unor condiţii extreme ce sfârşesc prin a distruge stereotipia burgheză, provocând revenirea la stadiul primar de fiinţă bazată pe necesitate şi instinct.

(Daniela Custrin este masterand CESI)

Proiecţii la Cinemateca Eforie:
Sâmbătă, 22 februarie 2020, ora 19:00
Miercuri, 26 februarie 2020, ora 17:00

El ángel exterminador / Îngerul exterminator
Mexic / 1962 / 93' / a/n / s.rom. / Comedie dramatică, satiră, film fantastic
R: Luis Buñuel
Cu: Silvia Pinal, Enrique Rambal, Claudio Brook, José Baviera, Augusto Benedico




 Toate articolele despre El angel exterminador


0 comentarii

Click pentru a mări imaginea


Resurse

Sageata Alte linkuri: imdb.com
 Alte articole de Daniela Custrin


SCRIEŢI LA LITERNET

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected]. Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet.ro? Îl puteţi introduce aici.


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer