Între 1974 şi 1993, perioadă în care filmul a fost în domeniul public ca urmare a lipsei unei cereri de prelungire a copyrightului din partea studioului care l-a produs, posturile TV i-au creat şi cimentat reputaţia de peliculă de calitate nelipsită din vizionările de familie de Crăciun, programându-l asiduu deseori în paralel cu emisiuni de sezon superficiale în faţa cărora a reuşit să se impună cu uşurinţă.
Bazat pe povestirea lui Philip van Doren Stern, The Greatest Gift (tipărită de acesta în mod independent în 200 de exemplare şi trimisă prietenilor săi pe post de felicitare de Crăciun), filmul îl are ca protagonist pe George Bailey (James Stewart), un tânăr care creşte în Bedford Falls (Connecticut), dar care visează să călătorească în jurul lumii. Totuşi obligaţia de a prelua afacerile tatălui său după ce acesta moare îl împiedică să îşi realizeze visele. Căsătoria cu una dintre cele mai frumoase fete din oraş şi iubirea sa din liceu, Mary (Donna Reed), şi ulterior o nouă familie par să îl consoleze în parte pentru pierderea libertăţii. George e un personaj în care cu toţii ne putem regăsi, la un moment dat în viaţă, întrucât George e o persoană care caută să se definească, să îşi creeze un drum propriu în viaţă.
Simţul său filantropic îl îndeamnă să îi sprijine pe muncitorii din Bedford Falls în construirea unor locuinţe de calitate în locul celor scumpe şi de slabă calitate vândute de bancherul Potter (Lionel Barrymore). Silit să apeleze la economiile familiei şi la împrumuturi, dar şi ameninţat de bancher cu dezonorarea familiei sale în urma unor fonduri rătăcite de unul dintre unchii lui George, George devine atât de deprimat încât încearcă să se sinucidă sărind de pe un pod. Dar un înger pe nume Clarence (Henry Travers) este trimis din Rai pentru a-i arăta lui George care ar fi fost soarta oraşului dacă şi-ar fi dus la bun sfârşit planul sau dacă n-ar fi existat deloc. Îngerul are şi el partea sa de interes în această poveste, pentru că dacă reuşeşte să-l salveze pe George şi să-l convingă de propria valoare, îngerul (de gradul al doilea) Clarence va promova în ierarhia îngerească şi va căpăta aripile cuvenite.
Astfel, vedem cum Capra dă viaţă poveştilor umane într-un mod care deşi este moralizator, reuşeşte să implice publicul spectator în viaţa personajelor. În cele din urmă, George ne învaţă o lecţie importantă - aceea că viaţa, deşi un drum lung şi sinuos, este cu adevărat (în lipsa unui cuvânt mai bun) minunată.
La mai bine de 70 de ani de la lansare, It's a Wonderful Life este un "must" al sărbătorilor de iarnă prin mesajul său optimist, dar temperat de ipoteza "ce-ar fi fost dacă". Vizionat în altă perioadă decât cea a Crăciunului, filmul e o comedie plină de comentarii incisive şi alerte la adresa iubirii şi a societăţii...
În momentul lansării, filmul a fost întâmpinat de păreri împărţite şi, deşi nominalizat la Oscar în 1947 (inclusiv pentru cel mai bun film, regizor şi actor în rol principal), nu a câştigat niciun premiu. Poate că este genul de film care necesită vizionări repetate pentru înţelegerea pe deplin a mesajului său poate doar a fost lansat într-un moment nepotrivit (fiind depăşit în topurile anului de The Best Years of Our Lives, un film despre întoarcerea acasă, într-un mic orăşel din America, a unor veterani din al Doilea Război Mondial, un film cu o problematică socială foarte actuală la acel moment).
It's a Wonderful Life este un film care merită văzut şi revăzut. Este un film care te face să te gândeşti la viaţă în general, la sensul tău în lume şi la modul în care fiecare persoană contează. Oricât de neînsemnaţi părem şi ne simţim, suntem cu toţii legaţi indisolubil unii de alţii şi jucăm un rol important în ţesătura vieţii celuilalt.