Suplimentul de cultură / ianuarie 2006
La cei şaptezeci şi şapte de ani ai săi, ciuful blond din vîrful capului nu i s-a cuminţit cîtuşi de puţin. Continuă să zîmbească de sus tuturor celor care sosesc în Bruxelles prin gara din sud. Deşi aventura nu-i mai caută de ani buni, nici pe el, nici pe cîinele său Milou, refuză să iasă la pensie. Iar la început de 2006, de ziua sa, a decis să se suie, încă o dată, la volanul maşinilor care l-au purtat din Uniunea Sovietică, pînă în Tibet, America şi Congo. Belgia găzduieşte, în aceste zile, o expoziţie de automobile dedicată celui mai faimos jurnalist al său: Tintin.


Sintaxa mişcării automobilelor

La 10 ianuarie 1929, benzile desenate cu Tintin debutau în suplimentul pentru tineret al cotidianului belgian "Le Vingtième Siècle". Sub creionul creatorului său Hergé, Tintin a plecat spre Uniunea Sovietică într-o călătorie ce avea să-i aducă o faimă la fel de mare ca a lui Superman. Celebrul ciuf din vîrful capului l-a căpătat în urma unei curse nebune de maşini, trăită la volanul unei decapotabile, urmărit fiind de poliţia secretă sovietică. Iar dacă şuviţa răsculată a rămas "marca Tintin", la aniversarea celor 77 de ani de carieră, adevărata vedetă va fi maşina decapotabilă, alături de celelalte zeci de maşini care au trecut, în viteză sau nu, prin aventurile lui Tintin.

Deschisă aproape toată luna ianuarie, expoziţia auto pune faţă în faţă desenele lui Hergé cu modelele care le-au inspirat, multe dintre acestea fiind conduse chiar de creatorul lui Tintin. Salonul auto de la Bruxelles va aduna peste 20 de maşini, majoritatea provenite din muzee sau colecţii personale. Desenate cu minuţiozitate şi atenţie asupra perfecţiunii detaliului, maşinile lui Tintin nu erau niciodată simple copii ale modelelor existente pe piaţă, şi nici simple elemente de decor. Citat de revista belgiană "Le Guide",a Charles-Henri de Choiseul Praslin, specialist în automobilele din opera lui Hergé, vorbeşte chiar despre o "sintaxă a mişcării şi sensul ameninţării".


Zîmbiţi, vă rog...

...ei nici chiar aşa. Lumea în care aţi intrat, cea a benzilor desenate, este cît se poate de serioasă. Dacă în America acestea se numesc comics şi se adresează doar unei audienţe extrem de tinere, fiind catalogate drept "neserioase" şi "infantile", în Europa BD-urile se bucură de un respect aparte. Numite deseori "romane grafice", publicate în albume cartonate, cu un tipar deosebit, şi desene realizate cu minuţiozitate, benzile desenate au căpătat în Europa, în special în partea francofonă, statutul de "a noua artă", după film şi televiziune. Mulţi specialişti pun această discrepanţă pe seama modelelor economice diferite ale industriei de pe cele două continente: dacă în Europa autorii benzilor desenate sînt consideraţi "creatori", primind drepturi de autor şi dreptul de a controla şi a primi bani din orice utilizare a personajelor în filme, nuvele, reviste etc., în America aceştia sînt consideraţi simpli desenatori şi plătiţi, de obicei, la numărul de pagini.

Într-un clasament al celor mai importante personalităţi belgiene, realizat la sfîrşitul anului trecut pe baza voturilor telespectatorilor, creatorul lui Tintin, Hergé, primea locul opt, după personalităţi precum Jacques Brel şi Regele Badouin I. Operele sale au fost vîndute în peste 200 de milioane de exemplare şi traduse în peste 50 de limbi, dînd bătăi de cap celor care au încercat să găsească un echivalent propriu al numelor neîndemînaticilor detectivi Dupont şi Dupond: Thomson şi Thompson în Anglia, Schultze şi Schulze în Germania, Hernández şi Fernández în Spania, Jansen şi Janssen în Olanda.

Tot în Belgia, la sfîrşitul anului trecut, avea loc un alt eveniment BD: de sărbători, numeroasele plicuri plecate spre străinătate aveau lipite timbre cu Asterix şi Obelix - o serie specială, pe care Poşta belgiană o lansase pentru a marca organizarea unei expoziţii în Bruxelles dedicată eroilor francezi. Ultimul album cu aventurile celebrului cuplu fusese lansat în urmă cu cîteva luni, cu un tiraj de opt milioane de exemplare, o cifră care rivalizează cu vînzările record ale oricărei starlete blonde americane. Afacere serioasă, în faţa căreia nu se zîmbeşte, mai ales pe sub mustăţi.




Tintin
 Data naşterii: 10 ianuarie 1929
 Naţionalitate: belgiană
 Părinţi: Georges Rémi, alias Hergé
 Prieteni: Milou (de obicei, necuvîntător), căpitanul Haddock, profesorul Tournesol
 Semn distinctiv: ciuf blond în vîrful capului
 Aventuri: 24
 Ocupaţie: jurnalist (deşi rareori pare să-şi termine vreun articol)

0 comentarii

Scrieţi la LiterNet

Scrieţi o cronică (cu diacritice) a unui eveniment cultural la care aţi participat şi trimiteţi-o la [email protected] Dacă ne place, o publicăm.

Vreţi să anunţaţi un eveniment cultural pe LiterNet? Îl puteţi introduce aici.

Publicitate

Sus