Solitudine în cinci secvenţe - De neconceput

Într-o perioadă în care lumea teatrală autohtonă abia începea să îşi revină după perioada carantinei, Reactorul avea să scoată un al doilea spectacol dedicat mediului online, un hibrid performativ care punea în discuţie încă o dată această incertitudine pe care a reprezentat-o şi încă o constituie pandemia. Spectacolul a vizat lumea artistică, respectiv caracterul nociv pe care izolarea ajunge să îl aibă în procesul creativ, dar şi disensiunile care încep să apară treptat între protagonişti din cauza lipsei interacţiunii reale, mediul online fiind un substitut insuficient, ceea ce provoacă într-un final o corodare parţială a flexibilităţii interrelaţionale. În acest demers, Reactor de creaţie şi experiment a colaborat cu regizorul american Tom Dugdale, cunoscut în spaţiul autohton pentru spectacolele montate în teatrele de limbă maghiară din ţară (Cluj-Napoca, Timişoara, Satu Mare sau Sfântu Gheorghe). Iniţial plănuit pentru sală, spectacolul a fost nevoit să facă tranziţia în lumea virtuală, ceea ce a oferit un frontispiciu complet nou producţiei.

Asamblat sub forma unei succesiuni disparate de scene, De neconceput este un experiment care îşi propune să cuprindă un colaj complex de emoţii, în care trecerile anevoioase printre diferite stări sunt puternic precipitate de către o forţă omniprezentă: singurătatea. Vorbim într-adevăr de solitudine, tocmai pentru că în ciuda unor mijloace de comunicare pe care le folosesc protagoniştii, nevoia lor de apropiere şi de corporalitate este cea care îi separă, îi distanţează şi le scurtcircuitează nădejdea regăsirii. În fond, întregul conflict ia naştere în urma dezamăgirii provocate de incapacitatea de a crea. Aici se atinge un punct sensibil cu privire la conjunctura complet nefavorabilă pe care au avut-o şi pe care încă o au artiştii în general, respectiv oamenii de teatru în particular.

De neconceput se împarte în cinci segmente video, diferite din punct de vedere stilistic şi compoziţional, pe parcurs ajungând să aibă nuanţe tot mai fantasmagorice. Începând cu înregistrări şi ajungând până la proiecţii sau chiar animaţie, există alternative pentru mai multe tipuri de privitori, ilustrându-se, totodată, direcţii care pot fi abordate pentru un astfel de hibrid online. Secvenţele celor patru protagonişti sunt intercalate (Raluca Mara, Alexandra Caras, Paul Socol şi Lucian Teodor Rus) de scurte intervenţii dramatice ale regizorului american. Poate că cel mai memorabil dintre acestea este cel în care Tom Dugdale aduce în discuţie chestiunea autorului care este nevoit să se desprindă şi să îşi lase creaţia să aibă o viaţă proprie odată ce este finalizată. Ba chiar merge şi mai departe, problematizând poziţia lui în raport cu spectacolul din perspectiva regizorului care a fost angrenat în procesul de lucru de la o distanţă considerabilă, fapt care l-a împiedicat să aibă o implicare directă şi imediată.

De neconceput reprezintă încă o demonstraţie a identităţii pe care Reactorul şi-o asumă ca spaţiu independent, aflându-se într-o continuă căutare de forme şi modalităţi de a reconsidera teatrul. De altfel, prin acest spectacol hibrid, lansează şi o invitaţie pentru a pune în discuţie natura pe care ar putea s-o aibă în continuare acest domeniu, despre înfăţişarea pe care ar putea-o lua, despre mediile în care şi-ar putea un refugiu şi un public aferent, dar şi despre sincopele care s-ar putea să existe în spatele procesului de adaptare şi reconversie în momente de criză.

Constituit într-o manieră intimă, spectacolul are o doză bine conturată de realism care ilustrează cu precizie o factualitate aplicabilă atât lumii artistice, cât şi spectatorilor dinaintea ecranelor.

creat de/cu: Alexandra Caras, Tom Dugdale, Raluca Mara, Lucian Teodor Rus, Paul Socol
regia: Tom Dugdale
traducerea: Ana Cucu Popescu
video, sunet şi montaj: Mihai Stanciu & Paul Luchian
muzica originală: Max Anchidin.