#acedesiguranță, sau cum mi-am făcut cont de TikTok

Teatru și TikTok? Da, teatru și TikTok, surprinzător, utilizatorii celei mai de succes aplicații sunt abonați la "haștag"-ul theatre în număr de șase sute de milioane. Și cum altfel când TikTok e o scenă virtuală, cea mai rapidă formă de expunere și diseminare de conținut creativ. Toată lumea râde, cântă și dansează cum zicea un film sovietic. Divertisment dar și dezvoltare a unor comunități, dialog și provocări, filme care devin virale. Și unul dintre ele ar putea fi Vogue-ul lui Andrei, care este mai sofisticat ca mesaj, coregrafie, costume decât video-urile televiziunilor muzicale. Care Andrei? Cel din #acedesiguranță, proiectul creativ în care șapte tineri, Generația Z, ne introduc în lumea lor prin intermediul platformei TikTok.

Majoritatea spectacolelor lui Bobi Pricop din ultimii doi ani au explorat și profitat de toate mijloacele de dialog virtual, într-o structură foarte flexibilă au integrat live-uri, postarea performance-ului pe o platformă digitală, elemente care se regăsesc și aici. Există fire invizibile și la nivel de scenariu, dramaturgia semnată de Ionuț Sociu reia dintr-o altă perspectivă ideea de manifest al tinerei generații, cu focus pe Generația Z, pe care o contextualizează sociocultural cu umor și simpatie, ca generația apărută după destrămarea trupei Andre, dar mult mai preocupată de protejarea planetei și de un stil de viață sănătos.

Dar surpriza e chiar formatul spectacolului. Patru grupuri, cinci spectatori în fiecare, un ecran, căști și un actor-ghid în spațiul virtual. Romanița Ionescu^[i], o prezență discretă și o voce nuanțată a făcut acest parcurs să fie fluid, atenția constantă, copilot dedicat în această aventură.

#acedesiguranță restabilește limitele, regândește ceea ce este posibil în lumea artelor performative și este simultan o demonstrație despre cum spațiul virtual și formele de performance în acest spațiu devin un criteriu pentru a înțelege tânăra generație și prin extensie, arta lor.

"Să lansăm un haștag", spune în clipul ei Alexandra, inițiatoarea mișcării #acedesiguranță, spațiu al speranței, unde toți tinerii se pot confesa, exprima artistic, pot vorbi despre frici, experiențe de bullying, discriminarea persoanelor queer, despre cum să faci față anxietății, stresului, despre "acul tău de siguranță". Este un mesaj segmentat în mai multe părți, vocea ușor tremurată devine tot mai puternică, mai clară, camera de filmat fixată într-un prim plan continuu captează vulnerabilitatea și determinarea din ochii Alexandrei, care devine vocea și chipul unor voci invizibile în timp ce-și prezintă mesajul: construirea unei comunități empatice într-o platformă empatică. Și pe rând, Alexandra, Andrei, Jacqueline, Matei, Raluca, Adrian și Cristian își spun poveștile, se descoperă pe ei înșiși, se descoperă în fața privitorilor. Sunt o generație cu o foarte puternică conștiință de sine și unele secvențe susțin teoriile din studiile performative în care construcția sinelui devine un act performativ. Așa este episodul Godess, de fapt toate momentele lui Andrei, dansul ca afirmare a identității sexuale, stilul Vogue, experimentare, dedublare, cadre de ședință foto și revelația că poate stabili o relație de familie, chiar dacă nu l-a cunoscut pe bunicul care participa la toate sărbătorile din sat și avea "rol de femeie".

Un rol joacă și Jacqueline când interpretează hiturile ABBA sau Eurythmics și nostalgia pentru acea perioadă. Estetica anilor '80 e foarte prezentă în clipurile ei, "camera" cu postere, casetofoane, discuri, telefoane cu fir și chiar un stroboscop, tot decorul imaginat de Oana Micu reface atmosfera și alcătuiește o ambianță safe pentru toți, în care pot cânta orice, inclusiv manele.

Cea mai complexă narațiune, în care există și elemente fictive, este cea prezentată de Adrian, prin miniaturi și colaje: povestea întâlnirii părinților în Napoli desprinsă din filme parcă, propria poveste cu Ana și între ele un episod de bullying provocat de colegi în care apelativele nu sunt pronunțate, ci reprezentate prin miniaturi - un elefant, un purcel, un tanc. O victimă improbabilă este Raluca, ea pare atât de sigură de ea, are preocupări și pasiuni diverse, sport, Tarot, dar intră într-un anturaj de mean girls.

Expunerea acestor acte de intimidare într-un performance TikTok este acel "ac de siguranță", o soluție prin care ei își recapătă încrederea, se autovalidează, ca să folosesc un termen cheie în manifestul lor. Și dacă tot acest concept v-a trezit curiozitatea și vreți să știți mai mult, până la următoarea reprezentație urmăriți #acedesiguranta și contentul pe care îl livrează cei șapte, totul la un click distanță; nu trebuie decât să vă creați un cont de TikTok, ce mai așteptați? Ei au curajul sincerității extreme, singura condiție fiind opțiunea pentru această aplicație, pentru imersiunea în realitatea virtuală.

Regia: Bobi Pricop
Dramaturgia: Ionuț Sociu
Scenografia: Oana Micu
Muzica și coregrafia: Eduard Gabia
Imagine și montaj: Iustin Șurpănelu
Cu: Alexandra Frâncu, Jacqueline-Alessia Crăciun, Raluca Tender, Adrian Săpăceanu, Andrei Sava, Cristian Corbu, Matei Stăncuța.
Spectacol-instalație coprodus de Teatrul Național "Marin Sorescu" Craiova, Teatrul "Andrei Mureșanu" Sfântu Gheorghe, Teatrul de Stat Constanța și Teatrul de Nord Satu Mare.