În 2023, festivalul de teatru independent 25 De Ore De Teatru Non Stop s-a întâmplat, conform tradiției, la Sibiu, pe 23 și 24 septembrie 2023 și, conform Capitalei Europene a Culturii, la Timișoara, pe 30 septembrie și 1 noiembrie 2023. Ce a început sâmbătă, 23 septembrie 2023, la 8PM, la Teatrul Gong din Sibiu cu Grand Hostel Timișoara by Auăleu s-a încheiat duminică, 1 octombrie 2023, la 10PM, la Scârț Loc Lejer din Timișoara cu, desigur, Grand Hostel Timișoara by Auăleu.
A 8-a ediție a evenimentului organizat cu pasiune & încăpățânare de compania independentă sibiană BIS Teatru (13 artiști din diverse zone - actori, muzicieni, artiști plastici; primele spectacole, 2006; primul maraton de 25 de ore, 2011) a inclus, printre multe altele, o premieră. Absolută.
Soare cu Dinți. Producție a Studiourilor Ferentari. SF. Proiect (mai 2022 - aprilie 2024, Asociația CEDCA - Asociația Ferentari - artista norvegiană Lise Wulff, finanțat prin Granturile SEE (Islanda, Liechtenstein, Norvegia) în cadrul programului Ro-Cultura al Ministerului Culturii) care "adresează lipsa de acces la educație, la cultură și la oportunități de dezvoltare profesională pentru tinerii defavorizați din cartierul Ferentari, precum și lipsa de informații privind identitatea și istoria culturii romilor, ceea ce creează prejudecăți și percepții de sine eronate".
Un alt proiect educațional al Asociației Ferentari este PlayHood. O postare din 25 septembrie 2023 de pe pagina de FB a Playhood spune, printre altele: "El e Claudiu. I se spune Dinți și este unul dintre primii membri ai trupei PlayHood. În urma unor serii de evenimente nefericite și decizii nu foarte inspirate, Dinți a fost închis. În prima fază, a fost speriat. Apoi, revoltat. Disperat. În cele din urmă, la îndemnul lui domnu' Ionuț, Dinți a început să scrie jurnale de penitenciar. [...] Jurnalele din penitenciar au fost transformate într-un monolog și acum, la Studiourile Ferentari, începe să prindă contur one man show-ul Soare cu Dinți".
Domnu' Ionuț e Ionuț Oprea. Unul dintre stâlpii Asociației Ferentari & SF, coordonator al Soare cu Dinți. Spectacol de teatru pe un text de Claudiu Dumitrescu (deținut), interpretat de Claudiu Dumitrescu (cetățean reabilitat). Claudiu, adică Dinți.
Pe 30 septembrie 2023, Claudiu a împlinit 25 de ani. A doua zi, a avut premiera cu Soare cu Dinți pe scena (mare, foarte mare) a sălii de concerte a Liceului de Artă Ion Vidu din Timișoara. Cu mai puțin de 2 luni mai devreme, Claudiu a fost eliberat după o detenție de peste 3 ani.
De-a lungul anilor de pușcărie, tânărul născut și crescut în cartierul fără șanse al Bucureștiului (în caz că vă întrebați, Claudiu apare, fugitiv, într-una dintre primele secvențe ale faimosului Toto și surorile lui, documentarul din 2014 prin care Alexander Nanau (ne) plonja în ce va să zică lumea ultra dură de lângă noi) a scris. A tot scris. Cum s-a priceput (are fix 2 clase absolvite) și cât a putut. Despre ce i s-a întâmplat, despre ce a gândit, despre ce s-a îngrozit, despre ce a visat, despre ce a sperat.
Împreună cu Ionuț, George Goliță (expert consultant), Sever Andrei (univers audio / sonor) și Vlad Roșianu (coordonator tehnic), Claudiu / Dinți și-a revăzut notițele, le-a selectat, le-a aranjat, s-a așezat la o masă și le-a citit. 35 de minute. Spectacol-lectură, cum s-ar zice. În fapt, spectacol-confesiune. Spectacol-lecție. Spectacol-viață. Viață înainte de moarte. Cine ar fi crezut?
E ceva de Freddie la Claudiu. Dincolo de prognatismul maxilar (de unde și porecla). E ceva în privire care emană deopotrivă teamă, curiozitate, determinare și furie. Ca în pozele de tinerețe ale rock star-ului. Ca în tinerețea PlayHood star-ului. La Q&A-ul de după premieră (rar există o sesiune de întrebări și răspunsuri care să dureze mai mult decât spectacolul în sine; ei, bine, la premiera Soare cu Dinți așa fu!), Claudiu a povestit că, deși încă năuc după anii de închisoare, are deja un loc de muncă. Și că va merge pe cartea reabilitării indiferent de cât de greu îi va fi.
Înapoi la spectacol. Dinți e magnetic. Citește rar, apăsat, atent. Transmite impecabil umorul pe care îl strecoară în scris, cu o putere interioară remarcabilă, printre momente de viață dintre cele mai dure. Ridică uneori privirea din foi cât să privească spre sală. Un mix de trac, nerăbdare și speranță. "Oare fac bine ce fac? Oare ajunge la ei? Oare contează pentru ei? De ce mă gândesc la toate astea?".
La zisul Q&A, Ionuț Oprea a mărturisit că au lăsat deoparte mai multe episoade dure. Că n-au vrut să facă un spectacol care să șocheze, care să caute simpatia și emoția publicului exploatând emoțional traumele lui Claudiu. Că n-au vrut să facă un spectacol mai lung. E o opțiune de respectat, dar parcă se simte nevoia de mai mult. Nu, nu de senzațional grotesc. De mai mult în sensul de mai multe minute de-a lungul cărora transferul de la omul de pe scenă la cei din public să se realizeze mai profund.
Claudiu trăiește & transmite o furtună interioară. Neșansa, nedreptatea și nechibzuirea i-au marcat primul sfert de secol de viață. Toate acestea sunt aduse pe scenă. Pe scenă, adică acolo unde, într-un anume text pe nume Furtuna, un mag pe nume Prospero re-așeza lumea pe un făgaș al binelui. Claudiu e magul propriei vieți. El și doar el. Singurul Ariel pe care și-l poate permite e scena. Și asta nu e deloc puțin lucru.